Utilizarea telefoanelor mobile în școlile din România a devenit subiect de dezbătere intensă în contextul noilor reglementări adoptate în 2024 și 2025. Tema este accentuată de incidente recente, precum filmări neautorizate ale elevilor sau profesilor, și de preocupările legate de influența acestor dispozitive asupra procesului educațional. În acest articol, analizăm reglementările oficiale și impactul lor asupra drepturilor și obligațiilor elevilor și cadrelor didactice, precum și perspectivele diferitelor părți implicate.

Începând cu anul școlar 2024–2025, legislația românească privind telefoanele mobile în școli a fost întărită. Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, parte din pachetul „România Educată”, interzice utilizarea telefoanelor în timpul orelor pentru elevi din grădiniță, primar și gimnazial, cu excepția scopurilor educative și în spații autorizate. La liceu, unitățile pot stabili reguli interne pentru restricții totale sau parțiale, decise prin regulament. Excepții sunt elevii cu cerințe speciale, pentru care dispozitivele asistive sunt permise.

Actualizată în 2024, Regulamentul de Organizare și Funcționare a Unităților de Învățământ (ROFUIP) reafirmă că elevii trebuie să depună telefoanele în spații securizate pe parcursul programului școlar, iar utilizarea acestora fără solicitarea expresă a profesorului este interzisă. În plus, legea stipulează că telefoanele nu pot fi folosite chiar și în pauze sau în timpul examenelor, iar personalul școlii are dreptul de a reține dispozitivele. Astfel, elevii păstrează dreptul de a deține telefoane, dar nu au voie să le utilizeze în timpul orelor sau la activitățile școlare, cu unele excepții autorizate didactic.

Noile reguli stricte au fost implementate în toamna anului 2024, odată cu cerința de a verifica și întări regulamentele interne. Începând cu 23 septembrie 2024, telefoanele mobile au fost interzise de la intrarea în școală până la finalizarea programului, cu excepția situațiilor în care profesorul permite utilizarea pentru activități educative. Elevii trebuie să predea dispozitivele dimineața și să și le recapete după terminarea programului, inclusiv în pauze, ceea ce reprezintă o schimbare semnificativă față de precedentele reguli mai permisive.

Incidentele recente reflectă efectele negative ale lipsei reglementării stricte. În februarie 2024, la Școala Desești, elevii au filmat scene de violență în clasă, eveniment care a declanșat anchete penale și disciplinare. În Timiș, în 2025, filmarea unui conflict între cadru didactic și elevă a dus la sancțiuni și dezbateri despre dreptul la imagine. Aceste cazuri evidențiază riscurile înregistrării neautorizate, precum expunerea la bullying, aúncuși și perturbarea relației de încredere între elevi și profesori.

Regimul juridic al utilizării telefoanelor și filmărilor în școli prevede drepturi și obligații pentru elevi și cadre didactice. Elevii trebuie să respecte interdicția de a folosi telefoanele pe durata orelor și în perioadele de evaluare, fiind supuși sancțiunilor disciplinare în caz de încălcare. Profesorii pot confisca dispozitivele dacă sunt folosite necorespunzător, aplicând sancțiuni proporționale. În plus, legea protejează activitatea didactică de înregistrări neautorizate, interzicând filmarea fără acordul profesorului, și asigură respectarea drepturilor la viață privată și protecția datelor cu caracter personal, inclusiv GDPR.

Reacțiile elevilor, profesorilor și părinților sunt variate. Unii elevi susțin interdicția pentru a evita distragerea atenției, în timp ce alții se tem de pierderea accesului la telefon în momente de urgență. Profesorii apreciază necesitatea restricțiilor pentru a menține autoritatea și eficiența predării, dar se tem de dificultățile administrative. Părinții, în general, sunt de acord cu măsurile, dar solicită transparență în gestionarea dispozitivelor confiscate și implicarea în elaborarea regulilor.

Filmările ilegale pot avea consecințe grave pe plan educațional și legal. Distribuirea neautorizată a imaginilor personelor din școală poate încălca legislația GDPR și dreptul la intimitate, fiind pasibilă de sancțiuni civile sau penale. În cazuri extreme, pot interveni sancțiuni disciplinare, precum exmatricularea sau mutarea elevilor, dacă se constată abateri grave. În plus, astfel de înregistrări pot crea un climat nesigur, tensionând relațiile și diminuând încrederea între elevi și profesori.

Politicile viitoare trebuie să pună accent pe educație digitală și responsabilitate online. Dezvoltarea unor programe de responsabilizare, precum și clarificarea procedurilor de gestionare a telefoanelor, pot îmbunătăți respectarea regulilor. Colaborarea cu elevii și formarea cadrelor didactice pentru gestionarea situațiilor de utilizare a telefoanelor sunt esențiale. Monitorizarea constantă a efectelor măsurilor și informarea continuă sunt imperative pentru a adapta politicile la evoluțiile tehnologice și sociale.

Controlul și ajustarea regulilor privind telefoanele mobile în școli trebuie să fie un proces persistent. Este esențial ca reglementările să fie aplicate corect și echitabil, pentru a preveni abuzurile și pentru a proteja drepturile tuturor. În timp ce măsurile stricte pot contribui la menținerea disciplinei, e nevoie și de educație pentru responsabilitate digitală. Asta asigură un mediu sigur și favorabil învățării, în concordanță cu provocările erei digitale. Informarea și monitorizarea continuă rămân elemente cheie pentru eficiența politicilor educaționale în acest domeniu.