În urma deciziilor Curții Constituționale din perioada 2016-2019, instrumentele de investigație ale procurorilor au fost limitate, iar dosarul Tel Drum, în care este judecat Liviu Dragnea, a fost afectat. Deciziile CCR, luate în timpul în care Dragnea conducea PSD, au dus la excluderea Serviciului Român de Informații (SRI) din anchetele de corupție. Această măsură a avut consecințe directe asupra modului în care au fost administrate probele în dosarele penale.
Traseul probelor anulate
Până în 2016, interceptările telefonice erau o practică obișnuită în anchetele de corupție, fiind autorizate de judecători. Infracțiunile de corupție erau considerate o amenințare la siguranța națională. După 2016, CCR a emis o serie de decizii care au schimbat radical această abordare.
Decizia 51/2016 a stabilit neconstituționalitatea implicării SRI în dosarele penale ca „alte organe specializate ale statului”, alături de polițiști și procurori. Ulterior, Decizia 26/2019 a declarat neconstituționale protocoalele încheiate între Parchetul General și SRI. Decizia 55/2020 a interzis utilizarea înregistrărilor obținute pe mandate de siguranță națională (MSN) ca probe în procese penale.
Aceste decizii au condus într-un mod retroactiv la excluderea probelor din dosarele de corupție, fie în camera preliminară, fie în căile extraordinare de atac. În Dosarul Tel Drum, procedura de cameră preliminară a fost suspendată timp de peste un an, pentru a verifica legalitatea mandatelor de interceptare. Instanța supremă a anulat ulterior aceste probe.
Echipe mixte DNA-SRI și nulitatea probelor
Avocații au ridicat problema constituirii unor echipe operative comune DNA-SRI în Dosarul Tel Drum. La reluarea procedurii de cameră preliminară în februarie 2026, au fost cerute adrese către DNA și SRI. Scopul era de a afla informații despre cooperarea dintre cele două instituții și activitățile desfășurate de SRI.
Inculpații au solicitat clarificări cu privire la aplicarea protocolului dintre DNA și SRI. De asemenea, avocații au cerut informații de la Inspecția Judiciară cu privire la existența echipelor operative în acest caz. Tribunalul București a stabilit pentru aprilie 2026 un nou termen pentru procedurile din dosar.
Prejudiciul în Dosarul Tel Drum, peste 100 de milioane de lei
Liviu Dragnea este judecat pentru constituire de grup infracțional organizat și abuz în serviciu, fapte comise între 2001 și 2017. Acuzațiile se referă la atribuirea ilegală a unor contracte către firma Tel Drum SA.
Prejudiciul total în Dosarul Tel Drum se ridică la 110.319.550 lei, echivalentul a peste 22 de milioane de euro. Acesta include sume pentru abuz în serviciu, fonduri europene, evaziune fiscală și contracte de lucrări. DNA a acuzat folosirea influenței politice pentru obținerea de foloase financiare. Rechizitoriul DNA detaliază modul în care Dragnea, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, ar fi inițiat un grup infracțional organizat. Grupul avea ca scop obținerea de fonduri publice prin fraudă.
În mai multe rânduri, procurorii au scos în evidență faptul că Dragnea ar fi coordonat activități ilegale, inclusiv facilitarea numirilor în funcții din administrația centrală și furnizarea de fonduri pentru formațiunea politică din care făcea parte. Liviu Dragnea a fost condamnat în alte două dosare: Dosarul Referendumului și Dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman. În 2019, a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare.
