Premierul Ilie Bolojan a stârnit controverse în rândul comunității medicale, afirmând că absolvenții facultăților de Medicină ar trebui să rămână în România pentru o perioadă de cel puțin câțiva ani după finalizarea studiilor. Declarația a fost întâmpinată cu scepticism de Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor, care a subliniat dificultățile legale și etice ale unei astfel de propuneri.

“Este greu să îngrădești dreptul unui cetățean al Uniunii Europene la liberă circulație pe piața muncii”, a afirmat Poiană, în cadrul unui dialog cu HotNews. Ea a recunoscut, totuși, că ar exista situații în care medicii rezidenți ar putea fi încurajați să rămână într-un spital care le-a oferit un post de rezidențiat. “Ar trebui să rămână o vreme acolo, având în vedere că acel post a fost blocat timp de cinci ani.”, a adăugat liderul Colegiului Medicilor.

Realitatea cruntă a medicilor rezidenți

Totuși, Cătălina Poiană a precizat că majoritatea medicilor rezidenți nu au un post garantat după încheierea programului de specializare. Conform acesteia, alți 7.000 de absolvenți își finalizează studiile an de an, dar numai o parte dintre ei reușesc să obțină posturi în spitale. “Ce se întâmplă, de obicei, este că ei așteaptă ca spitalele să organizeze concursuri de angajare”, a expus Poiană.

În general, medicii rezidenți se confruntă cu o lipsă acută de locuri de muncă în sectorul public. “Este o situație nuanțată”, a adăugat aceasta. Posturile garantate devin disponibile mai ales în spitale mici sau în orașe cu mai puțină populație. În aceste cazuri, este mai ușor pentru absolvenți să primească un loc de muncă după terminarea studiilor.

Provocările legate de atragerea tinerilor medici

Pentru a-i încuraja pe tinerii medici să rămână în România, Poiană subliniază necesitatea unor condiții atractive de muncă. “Statul ar trebui să ofere stimulente pentru a deveni mai atractive posturile din sistemul public de sănătate”, a declarat ea. Conform Cătălinei Poiană, spitalele trebuie să asigure infrastructură adecvată, condiții de muncă decente, dar și perspective de progres profesional.

“Mulți tineri aleg sistemul privat”, a explicat ea, argumentând că multe dintre ele oferă un echilibru mai bun între viața profesională și cea personală, fără a necesita gărzi frecvente. Aceși medici, din diverse specialități, optează adesea pentru soluții alternative care le asigură o calitate a vieții mai bună.

Vocea sectorului privat

În timp ce Cătălina Poiană susține dreptul medicilor de a decide unde să lucreze, Mihail Marcu, CEO al rețelei MedLife, a declarat că nu se poate forța mutarea medicilor către orașele mici. Potrivit lui, dezvoltarea unui sistem de sănătate funcțional în mediul rural nu poate fi realizată fără o infrastructură adecvată. “Este o absurditate a diverselor guvernări”, a spus Marcu, argumentând că medicii, la fel ca orice profesionist, doresc un mediu care să le susțină atât dezvoltarea profesională, cât și cea personală.

Marcu a subliniat importanța mediului în care își desfășoară activitatea medicii, spunând că aceștia merită condiții de muncă pe măsura pregătirii lor. “Un medic învață 25 de ani ca să ajungă acolo”, a anunțat el, punând accent pe nevoia de a le oferi sprijin și resurse pentru a-și exercita profesia eficient.

Reacțiile din domeniul sănătății par să evidențieze o disonanță între intențiile autorităților și realitatea cu care se confruntă medicii din România. Într-un sistem care se străduiește să își păstreze tinerii specialiști, provocările rămân semnificative. Bolojan a subliniat, totuși, că “ai o obligație față de țara aceasta”, dar întrebarea rămâne: cum poate fi attracția față de sectorul public reală în fața acestor condiții?