Meta, compania care gestionează platformele Facebook, Instagram și WhatsApp, se confruntă cu o controversă majoră legată de reclamele frauduloase și produsele interzise promovate pe aceste platforme. Recent, documente interne consultate de Reuters arată că aproximativ 10% din veniturile din publicitate pentru 2024, adică în jur de 16 miliarde de dolari, provin din reclame pentru escrocherii sau produse ilegale. Această situație ridică semne de întrebare despre responsabilitatea companiei și despre modul în care autoritățile pot interveni pentru a impune standarde mai stricte.

Conform estimărilor Meta, aceste cifre sunt „aproximative” și „excesiv de cuprinzătoare”. Compania susține că o parte dintre reclamele incluse în calcule sunt legitime și că, în ultimele 18 luni, a redus cu 58% sesizările utilizatorilor privind reclamele frauduloase. În plus, doar în 2025, a eliminat peste 134 de milioane de astfel de anunțuri. Totuși, documentele interne descriu o realitate diferită: toleranță față de conturi suspecte până la o probabilitate de fraudă de 95%, precum și practici care permit advertiserilor suspectați să plătească tarife mai mari sau să fie raportați fără a li se închide contul definitiv.

Un aspect important al documentelor îl reprezintă modul de gestionare a riscului. În cazul în care comportamentul suspect al unui cont nu depășește pragul de 95%, platforma aplică adesea o penalizare sub formă de creștere a costului pentru afișarea reclamelor. Această abordare înrăutățește situația, pentru că permite fraudatorilor să rămână activi și să câștige în continuare. În același timp, personalizarea reclamelor face ca utilizatorii expuși anterior la fraude să vadă tot mai mult astfel de conținut, amplificând răspândirea înșelătoriilor.

Departe de reclamele plătite, problema reclamelor organice persistă și ea. „Fraudele organice” se propagă prin Marketplace, grupuri și profiluri, atingând zilnic zeci de miliarde de tentative de escrocherie. În multe cazuri, victimele pierd zeci de mii de dolari, iar rapoartele către platformă rămân fără răspuns pentru perioade îndelungate. Impactul economic și reputațional este semnificativ, iar autoritățile din mai multe țări arată preocupare față de contribuția platformelor Meta în înșelătorii, în special în SUA și Marea Britanie, unde s-au înregistrat pierderi uriașe legate de fraude și demersuri ilegale.

Ce măsuri pot fi implementate pentru a combate această situație? Experți în domeniu recomandă introducerea unor reguli stricte, similare celor din sectorul bancar, pentru verificarea advertiserilor. Aceasta presupune verificări solide ale identității și certificări pentru domenii sensibile, eliminarea excepțiilor de la blocare și aplicarea unor sancțiuni mai clare pentru conturile suspecte.

De asemenea, transparența trebuie să fie prioritară. Sistemele independente de audit ar putea verifica periodic volumul reclamelor frauduloase, timpul de intervenție și valorile de venituri oprite. În plus, schimbările în designul platformelor ar putea include frâne algoritmice și mecanisme de raportare mai vizibile, menite să limiteze recurența fraudelor și să protejeze utilizatorii.

Importanța acestor măsuri constă în consolidarea încrederii utilizatorilor și a investitorilor, precum și în reducerea impactului fraudelor asupra economiei digitale. Monitorizarea și actualizarea continuă a regulilor sunt esențiale pentru un mediu online mai sigur și echitabil.