Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a emis vineri un comunicat în care acuză o campanie extrem de agresivă de denigrare a instanței supreme și a judecătorilor, precum și de destabilizare a sistemului juridic, în care sunt implicați oameni politici, grupați de interese și formatori de opinie.

Însă, chiar și în documentul emis, Înalta Curte introduce informații false sau ușor de infirmat.

În comunicat, instanța acuză că această campanie de critică vizează răspândirea de informații complet neadevărate legate de cazuri importante, cum ar fi eliberarea rapidă a unor infractori cunoscuți.

Un exemplu citat de Înalta Curte este un articol publicat de o platformă de știri la sfârșitul lunii octombrie, intitulat în mod detaliat despre o decizie a judecătorilor de la Înalta Curte în cazul fostului șef al ANAF și al unui om de afaceri, Horia Simu.

Potrivit comunicatului, această publicație a prezentat informații false referitoare la înlocuirea ilegală a unor judecători într-un complet, în condițiile în care măsura a fost adoptată în conformitate cu procedurile judiciare și motivarea deciziei a fost clară în documente.

G4Media a obținut și analizat aceste documente, concluzia fiind clară: principalul motiv pentru înlăturarea celor trei judecători care judecau cazul a fost simplu — aceștia au ridicat întrebări legate de modul în care se aplică o procedură europeană, referitoare la prescripție, și au solicitat sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Suspecții din dosar au considerat că această sesizare putea influența rezultatul judecății și au cerut recuzarea judecătorilor, iar majoritatea celor implicați în analizarea acestei cereri au hotărât să aprobe înlăturarea celor doi judecători apropiati de șefa Înaltei Curți.

Judecătoarele arestate pentru recuzare, Isabelle Tocan și Valerica Voica, au argumentat că simpla intenție de a adresa întrebări CJUE a fost motivul pentru pierderea imparțialității, afirmând că aceste întrebări ar fi trebuit puse de la început, pe baza motivelor de apel ale DNA. Dar această logică nu stă în picioare, pentru că la începutul anchetei judecătorii nu dețin încă toate detaliile cazului, iar sesizarea Curții Europene este un drept al judecătorilor, care nu poate fi restrâns sau sancționat de nimeni.



Sursa articol