O notă confidențială emisă de Ministerul Finanțelor și analizată de Guvern în august 2023 avertiza despre sumele uriașe pe care statul le datora magistraților ca urmare a deciziilor definitive prin care aceștia și-au câștigat drepturi salariale restante. Conform acestei note, acum doi ani, statul avea restanțe de peste 5,2 miliarde de lei (mai mult de un miliard de euro), sumă rezultat din hotărâri judecătorești definitive. Până în prezent, s-a achitat aproximativ jumătate din aceste sume.

La aceste datorii s-au adăugat alte patru miliarde de lei stabilite prin decizii administrative ale conducătorilor principalelor instituții din justiție, cum ar fi Înalta Curte, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii. În total, datoria statului ajungea în urmă cu doi ani la aproape 9,1 miliarde de lei (aproximativ 2 miliarde de euro), ceea ce reprezenta 0,57% din Produsul Intern Brut al țării.

Premierul Ilie Bolojan a spus în iulie că, în ultimii ani, au fost declanșate peste 20.000 de acțiuni în instanță de către magistrați pentru drepturi salariale, din cauza interpretării ambigue a legii salarizării. El a menționat, de asemenea, că guvernele din ultimii ani au trebuit să plătească prin titluri executorii aproximativ 10 miliarde de lei.

Un articol publicat recent pe site-ul Rise Project a analizat fenomenul prin care magistrații își majorează constant propriile salarii prin decizii pe care tot ei le judecă, aspect despre care au fost făcute și alte dezvăluiri în trecut.

Potrivit unor documente interne, aceste sume provin din drepturi salariale solicitate de magistrați și personal auxiliar al justiției, precum și din acțiuni în revendicare și contestații la executări silite inițiate împotriva Ministerului Finanțelor, în baza hotărârilor judecătorești definitive.

Din datele financiare din 2023 reiese că datoriile totale pentru drepturile salariale se ridicau la 9,1 miliarde de lei, reprezentând 0,57% din PIB. Mai mult de 80% din aceste sume au fost înregistrate în anul respectiv.



Sursa articol