Guvernul a promis reducerea numărului de angajați din sectorul public pentru a diminua cheltuielile statului, însă, la aproape un an de la anunț, rezultatele nu sunt pe măsura așteptărilor. Potrivit datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, scăderea numărului de posturi ocupate în sectorul public se limitează la circa 1,9%, echivalentul a aproximativ 25.000 de locuri de muncă dispărute din totalul salariateilor din administrație. Această cifră relevă un efort de diminuare, dar departe de obiectivul anunțat în mod vehement de către ministru sau membrii guvernului, care vorbeau despre taieri drastice pentru a face administrația mai eficientă și pentru a reduce costurile bugetare în mod semnificativ.

### Promisiuni și realitate: un decalaj de așteptări

Din momentul în care guvernul actual a preluat mandatul, oaia neagră a fost considerată reducerea numărului de angajați în sectorul public. Liderii politici au transmis deseori mesajul că eliminarea posturilor inutile va conduce la o administrație mai eficientă și mai orientată spre cetățeni. Însă, în realitate, rezultatele de până acum sugerează că măsura a fost, în cel mai bun caz, moderată. La finele anului trecut, numărul total de posturi în sectorul public se apropia de 1.302.000, conform ultimelor date oficiale, iar scăderea de 25.000 de locuri de muncă reprezintă doar o picătură în ocean, comparativ cu promisiunile anunțate și așteptate.

Inițiativele guvernamentale de reformare a aparatului administrativ au întâmpinat numeroase obstacole, de la rezistența sindicală la constrângeri bugetare și dificultăți de identificare a posturilor inutile sau redundante. În plus, unii observatori remarcă faptul că această reducere nu a venit prin pensionări masive sau disponibilizări forțate, ci mai degrabă pe fondul unor rotiri naturale și a limitării temporare a angajărilor. Acest lucru indică faptul că, deși s-au făcut pași, ei rămân insuficienți pentru a atinge țintele anunțate în campanie.

### Consecințe pentru administrație și perspectivă pe termen lung

Reducerea numărului de angajați în sectorul public nu se traduce automat printr-o administrație mai eficientă. În ultimii ani, guvernele au încercat să echilibreze nevoia de tăieri cu necesitatea de a menține serviciile publice la un nivel optim, însă multitasking-ul și încarcarea personalului au continuat să fie probleme frecvente. La această dată, mulți angajați rămași spun că nu s-au repercutat semnificativ reducerile asupra calității serviciilor, iar uneori, suplimentarea anumitor compartimente a fost mai mare decât diminuarea generală a forței de muncă.

Analistii avertizează, însă, că actualul ritm de scădere a posturilor nu este suficient pentru a atinge obiectivele de eficientizare pe termen lung. În cele din urmă, reformele structurale și măsurile de optimizare trebuie să fie nu doar de reduci numărul de angajați, ci și de reorganizare și digitalizare a serviciilor. Acestea sunt condiții pentru a vorbi despre un proces real de reformare a administrației publice.

În prezent, guvernul continuă să susțină că va urma și alte măsuri de reformare, însă având în vedere ritmul de reducere a personalului, rămâne de văzut dacă aceste promisiuni vor fi concretizate într-un mod sustenabil și semnificativ. Trecut deja aproape un an de la debutul acestor măsuri, iar rezultatele reale încă așteaptă a fi pe măsura angajamentelor făcute pe scena politică. Întrebarea majoră rămâne dacă în anii următori vom vedea o administrație publică mai eficientă, sau dacă reducerea personalului va continua doar ca o măsură temporară și simbolică, fără a aduce schimbările fundamentale de care are nevoie sistemul public românesc.