Drumul moților s-a mutat pe șoselele europene, iar România pare să resimtă și pe propria piele efectele acestei mutări. După inaugurarea Autostrăzii Moldovei, atenția s-a îndreptat spre șoselele din jur, care în ultimul an au înregistrat o scădere semnificativă a tragediilor, dar, paradoxal, au devenit și mai periculoase decât înainte.

Tragedii pe DN 1 și schimbări în topul celor mai periculoase drumuri din România

Pe măsură ce autostrada a declarat oficial “misiunea” de a descongestiona traficul și reduce accidentele, alte drumuri, inclusiv faimosul DN 1, au rămas în centrul atenției din cauza numărului alarmant de accidente. În ultimul an, pe acest segment s-au înregistrat 425 de accidente, iar bilanțul uman este dramatic: 48 de victime, dintre care unele grav ranite sau decedate.

Aceste date plasează DN 1 în fruntea listei celor mai periculoase șosele din România. În condițiile în care, la începutul anului 2022, autoritățile și specialiștii în siguranța rutieră lucrau intens pentru a implementa măsuri de prevenție, rezultatele nu se simt întotdeauna imediat. Întrebarea care se pune acum este dacă aceste măsuri sunt suficiente și dacă infrastructura actuală răspunde necesităților realităților de pe teren.

Dinamica accidentelor și factorii de risc

De la începutul anului, s-a observat o creștere a numărului de accidente grave și a celor cu victime, semn că riscurile pe DN 1 nu s-au diminuat proporțional cu volumul de trafic. În plus, condițiile de drum și viteza excesivă au fost adesea invocate ca principale cauze ale incidentelor.
„Numărul accidentelor pe DN 1 indică faptul că, deși s-au făcut eforturi, infrastructura și comportamentul șoferilor trebuie să devină priorități absolute,” susține un expert în siguranța rutieră. În plus, caracteristici precum virajele periculoase, semnalizarea insuficientă sau condițiile meteo schimbătoare contribuie la scena tragică a accidentelor.

De la moți la drumarii europeni: mutațiile infrastructurii și impactul asupra siguranței

Schimbările în infrastructura rutieră din România nu se limitează doar la migrarea mijloacelor de transport pe artere mai sigure, ci și la realitatea că anumite segmente vechi au fost înlocuite sau modernizate, în timp ce altele și-au păstrat vulnerabilitățile. Modernizarea șoselelor, în special pe traseele cu trafic intens, a devenit o prioritate pentru autorități. Cu toate acestea, rezultatele nu sunt întotdeauna vizibile în statisticile de pe termen scurt.

După deschiderea Autostrăzii Moldovei, traficul a migrat masiv pe alte șosele, precum DN 2 și DN1, care au devenit principalele arterii de tranzit. Astfel, vechile “drumuri ale morților” au fost redenumite, dar tragediile continuă. În special, DN 1, cunoscut ca unul dintre cele mai circulare și mai periculoase drumuri naționale, și-a păstrat, dacă nu chiar a amplificat, statutul de „cimitir al șoferilor”.

Autoritățile recunosc că trebuie intensificate controalele și investigațiile pentru a identifica și corecta vulnerabilitățile. În același timp, educația rutieră și campaniile de siguranță școlară primesc o atenție sporită, ca măsuri complementare pentru reducerea numărului de accidente. Nu în ultimul rând, investițiile în infrastructură continuă, în special pentru modernizarea segmentelor critice, sunt considerate esențiale pentru a inversa trendul.

Perspective și măsuri pe termen lung

În fața acestor provocări, specialiștii subliniază că soluțiile trebuie să fie complexe și integrate. Modernizarea infrastructurii, creșterea responsabilității șoferilor, dar și un sistem eficient de monitorizare și intervenție rapidă pot reduce semnificativ rata accidentelor.

Recent, autoritățile au anunțat că vor intensifica controalele pe DN 1 și alte drumuri principale, investițiile în infrastructură și campaniile de conștientizare. Cu toate acestea, realitatea arată că, pe termen scurt, provocările rămân, iar tragediile continuă să tulbure liniștea relației între șosele și siguranța celor care le străbat.

Pe măsură ce infrastructura se adaptează și comportamentul șoferilor devine mai responsabil, poate vom vedea, în sfârșit, o reducere a numărului de accidente și a victimelor. Altfel, drumul acesta, despre care s-a spus că a fost mutat, ar putea rămâne pentru mult timp pe lista celor mai periculoase din România.