Un fenomen recent atrage atenția în domeniul religiei și tehnologiei: creșterea rapidă a aplicațiilor religioase pentru smartphone, alimentată de inteligența artificială. Aceste platforme promit utilizatorilor ghidare spirituală și conversații cu entități virtuale care susțin că transmit mesaje de la Dumnezeu sau oferă răspunsuri în ton pastoral. Fenomenul, tot mai răspândit, ridică întrebări asupra rolului credinței în era digitală și asupra limitelor tehnologiei în domeniul spiritualității.

În ultimele luni, aplicația Bible Chat s-a remarcat ca una dintre cele mai descărcate, fiind promovată ca „cea mai mare aplicație de credință din lume” și având peste 25 de milioane de utilizatori. Conform descrierii oficiale, aceasta utilizează inteligența artificială antrenată pe texte biblice, cu sprijinul pastori și teologi. Utilizatorii pot adresa întrebări, pot cere rugăciuni și pot primi mesaje cu ton pastoral.

O altă aplicație, ChatWithGod.ai, a devenit popular pentru răspunsurile sale cu formule precum „Greetings, my child” sau „Ai încredere în planul Său divin”. Pentru mulți, astfel de conversații reprezintă o modalitate accesibilă de a se apropia de credință, mai ales pentru cei care nu frecventează regulat biserica sau sinagoga. Rabinul britanic Jonathan Romain a remarcat că „există o generație care nu a pășit niciodată într-un lăcaș de cult, iar aplicațiile spirituale sunt calea lor de a descoperi credința”.

Între inovație și riscuri de iluzii periculoase

Deși aceste aplicații pot fi o introducere în spiritualitate, experții avertizează asupra limitărilor. Inteligența artificială nu poate înlocui discernământul uman sau înțelepciunea divină. Profesorul Heidi Campbell, de la Texas A&M, explică că „aceste programe ne spun ceea ce vrem să auzim, nu ceea ce avem nevoie să auzim” și se bazează pe modele statistice, nu pe înțelepciune religioasă.

Există, de asemenea, cazuri în care utilizatorii devin dependenți de conversațiile cu chatboții, uneori ajungând chiar la episoade de „psihoză AI”. Fără intervenția umană, mesajele pot fi interpretate greșit, alimentând iluzii sau credințe periculoase. Fondatorul aplicației Hallow, Alex Jones, subliniază că astfel de programe „nu pot înlocui conexiunea umană” și lipsește elementul sufletului, conform perspectivei religioase.

Turmoilul generat de aceste aplicații ridică întrebări despre limitele tehnologiei în domeniul credinței. Dacă oamenii încep să creadă că primesc îndrumări divine de la algoritmi, riscul manipulării și confuziei spirituale crește considerabil. Apare, astfel, dilema dacă tehnologia poate deveni un substitut pentru experiența religioasă autentică sau dacă mai reprezintă doar un instrument periferic.

O nouă eră pentru religie sau un simplu artificiu digital?

Popularitatea acestor aplicații reflectă dorința societății moderne de a accesa rapid și comod spiritualitatea. În loc de pelerinaje sau participare la slujbe, unii preferă să comunice cu entități virtuale, considerând aceste interacțiuni o modalitate de a menține credința în viața cotidiană. Pentru alții, însă, acestea reprezintă o distanțare de tradiție și un fenomen de consumerizare a credinței.

Fenomenul ridică probleme importante, precum:

– Reorganizarea textelor sacre prin algoritmi sofisticați.
– Încercarea de a reproduce discursul spiritual uman.
– Riscul ca utilizatorii să perceapă aceste conversații ca înlocuitoare pentru relațiile umane și pentru conexiunea cu cadrul religios tradițional.

Aceste platforme nu pot oferi, însă, discernământul și empatia caracteristice liderilor religioși. În lipsa unei îndrumări umane și a emoției autentice, aplicațiile devin simple iluzii de dialog, iar credința poate deveni superficială sau deformate.

În contextul actual, este esențial ca utilizatorii să rămână informați și critici. În timp ce tehnologia poate ajuta uneori în explorarea spiritualității, aceasta nu trebuie să înlocuiască experiența autentică sau rolul educației religioase. Monitorizarea evoluției acestor platforme și reflecția asupra impactului lor rămân priorități pentru a înțelege pe deplin implicațiile lor în societate.