Implementarea noii cărți de identitate electronice în România a fost un pas important în procesul de digitalizare, dar realitatea scoate în evidență dificultăți majore în utilizare și infrastructură. Ultimele experiențe ale exploratorului Radu Păltineanu au demonstrat că, deși documentele “smart” ar trebui să simplifice interacțiunea cu instituțiile, în practică pot crea obstacole semnificative.

Un buletin „smart”, dar un sistem nepregătit

Noul tip de carte de identitate, lansat oficial de Ministerul Afacerilor Interne în 2022, conține un cip cu informații extinse despre titular. Deși această abordare urmărește integrarea în spațiul european, implementarea a întâmpinat probleme. Lipsa cititoarelor de carduri în instituții precum bănci sau biblioteci limitează accesul la datele digitale.

Experiența lui Păltineanu reflectă situația actuală: instituțiile nu sunt pregătite tehnic pentru a folosi complet noile documente. Datele de domiciliu nu mai sunt tipărite, ci stocate digital, ceea ce poate duce la blocaje dacă citirea cipului e imposibilă.

Bancă, bibliotecă, frontieră: trei exemple ale absurdelor birocratice

Primul obstacol s-a semnalat în cazul băncii, unde funcționara nu putea verifica adresa de domiciliu, explicându-i că informația e pe cip, necesită un dispozitiv special. La bibliotecă, Păltineanu a trebuit să folosească vechiul act pentru reînnoirea abonamentului, întrucât instituția nu avea cititor compatibil.

La punctul de frontieră de la Sculeni, echipamentul destinat citirii cipului era defect, iar grănicerii au refuzat să accepte noul buletin, solicitând pașaportul. Aceste exemple ilustrează dificultățile concrete întâlnite din cauza infrastructurii insuficiente.

Digitalizarea pe hârtie și soluția Ministerului de Interne

O anchetă Digi24 a raportat că multe primării și alte instituții publice nu au achiziționat cititoare pentru noile acte digitale. În unele cazuri, autoritățile admit această problemă, iar în altele nu răspund.

Pentru moment, Ministerul Afacerilor Interne a lansat aplicația RoCEI Reader, compatibilă cu telefoanele mobile. Aceasta permite accesul la informațiile stocate pe cip, dar reprezintă o soluție temporară. Infrastructura publică încă nu este adaptată pentru utilizarea universală a noilor buletine inteligente.

Provocări ale procesului de digitalizare

Procesul de implementare a noii cărți de identitate a fost întârziat de achiziții lente, lipsa instruirii și birocrație. În plus, fiabilitatea echipamentelor rămâne o problemă majoră.

Situația reflectă o realitate comună în România: tehnologia avansată nu poate fi folosită eficient fără o infrastructură adecvată și o strategie clară. Documentele digitale au potențialul de a simplifica administrativul, dar povara birocratică și lipsa pregătirii tehnice continuă să limiteze impactul tehnologic.

Concluzia arată că digitalizarea documentelor trebuie însoțită de investiții în infrastructură și instruire continuă. Monitorizarea evoluției acestor procese este esențială pentru a evita ca tehnologia să rămână doar o promisiune în expozele oficiale, iar cetățenii să se confrunte cu dificultăți reale în utilizare.