Sursă: Adrian Băzăvan – Grupului civic “Lupii Tricolori”

Guvernul Ciolacu din 2024 a suportat taxele de viză turistică pentru mii de funcționari publici din fonduri bugetare, într-o încercare de a scădea forțat rata de respingere a vizelor pentru SUA sub limita de 3% – o cerință a SUA pentru includerea României în programul Visa Waiver. Această acțiune a avut loc într-un an cu un deficit bugetar istoric, când orice sumă cheltuită afecta finanțele naționale. Însă, această cheltuială nu și-a atins scopul: deși România a îndeplinit toate cerințele, americanii ne-au respins cererea de aderare la programul Visa Waiver.

Astfel, taxele private de viză pentru mii de angajați la stat au fost achitate din bugetul public, aceasta fiind echivalentul a 160 USD (aproximativ 850 lei) per persoană. Doar la Ministerul Afacerilor Interne au beneficiat peste 18.100 de angajați, sumele totale achitate atingând 15.450.000 lei (aproximativ 3,1 milioane de euro). La Ministerul Apărării Naționale, în 2024, taxele pentru peste 8.500 de cereri, în valoare totală de aproape 7.300.000 lei, au fost decontate. Alte instituții precum Ministerul de Externe sau Ministerul Justiției, și posibil servicii de informații, au procedat similar – surse guvernamentale indicând că „cel puțin câteva zeci de mii” de funcționari au beneficiat de plata vizelor din bugetul de stat. În total, această „aventură” costisitoare a depășit cu siguranță marca de 20 de milioane de lei (aproximativ 4-5 milioane de euro) din bugetul României, o sumă dificil de justificat într-un context de austeritate și reduceri bugetare.

Practic, o taxă de protecție. Guvernul Ciolacu a injectat milioane de lei în fondurile consulare americane, încerceând disperat să cumpere bunăvoința Washingtonului și să obțină un avantaj electoral. Beneficiarii nu intenționau să folosească vizele pentru a călători. În timpul unei crize bugetare, guvernul român a ales să suporte aceste costuri pentru un beneficiu simbolic, asumând o cheltuială ce nu aduceaza un avantaj direct contribuabililor sau instituțiilor publice.

Pentru a da un exemplu și a stimula campania de obținere a vizelor, Marcel Ciolacu, prim-ministrul României la acea vreme, a solicitat o viză turistică americană, deși nu avea nevoie de ea (deține pașaport diplomatic și viză guvernamentală pentru vizite oficiale).

Este îngrijorător că „privilegiul” a vizat explicit personal din zone sensibile (apărare, ordine publică, siguranță națională). Statul Român a făcut liste nominale și a plătit ca cei mai importanți oameni ai țării să fie verificați de serviciile consulare americane, costurile pentru călătoria lor fiind suportate de angajații înșiși.

Din punct de vedere numeric, planul a avut un succes temporar. Rata de respingere a vizelor pentru români a scăzut considerabil, de la 8,79% în 2023 la mai puțin de 3% în 2024. Guvernul a sărbătorit atunci, declarând că România a îndeplinit toate cerințele și așteptă „invitația” oficială din partea SUA. Însă, această euforie nu a durat mult. Noua administrație Trump, în martie 2025, a “înghețat” implementarea deciziei, iar pe 2 mai 2025 a anunțat oficial respingerea admiterii României în programul de călătorii fără viză. Departamentul Securității Interne al SUA a invocat necesitatea unei re-evaluări „pentru a proteja integritatea VWP și a asigura securitatea granițelor și imigrației”. Cu alte cuvinte, deși România și-a făcut datorala și a plătit și taxa de protecție, tot nu am fost acceptați în program.



Sursa articol