Guvernul pregătește desființarea Institutului Român pentru Drepturile Omului (IRDO), o mișcare care a stârnit dezbateri aprinse în rândul politicienilor și al organizațiilor de profil. Proiectul de lege, care a ajuns în atenția Consiliului Legislativ pentru aviz, prevede preluarea patrimoniului, a arhivei și a obligațiilor financiare ale institutului de către Camera Deputaților. Inițiatorii solicită încetarea activității IRDO odată cu intrarea în vigoare a noii legi.
O instituție considerată ineficientă
Motivația principală a desființării IRDO este legată de ineficiența acestuia. Potrivit inițiatorilor proiectului, institutul ar fi o structură administrativă „inertă”, care consumă fonduri publice fără a produce rezultate concrete. USR, partid care a propus inițiativa, a subliniat în martie că IRDO este una dintre cele șase instituții pe care le consideră ineficiente.
Documentele oficiale arată că întregul buget al institutului este absorbit de cheltuieli administrative, fără a genera rezultate notabile în domeniul drepturilor omului. Criticii evidențiază faptul că activitatea IRDO nu are un impact real. În plus, au fost semnalate deficiențe în ceea ce privește transparența și modul de numire al conducerii institutului, aspecte care au generat controverse de-a lungul timpului.
Numiri contestate și lipsă de transparență
Un punct central al criticilor vizează structura de conducere a IRDO, considerată supradimensionată raportat la activitatea desfășurată. În cei peste 30 de ani de existență, institutul a avut doar doi directori, fără limite de mandate și fără criterii clare de performanță. De asemenea, nu au existat obligații reale de transparență.
Controlul parlamentar, deși prevăzut de lege, nu a funcționat corespunzător, potrivit inițiatorilor. Obligația de a prezenta un raport după doi ani nu s-a concretizat într-un mecanism eficient de responsabilizare. Organizațiile internaționale, inclusiv ONU, au criticat modul netransparent de numire a membrilor, lipsa pluralismului și absența duratei mandatelor prevăzute în lege.
Economii estimate și impactul bugetar
USR argumentează că desființarea IRDO va genera un impact bugetar pozitiv, estimat la aproximativ 1,5 milioane de lei anual. Această sumă reprezintă o economie semnificativă, având în vedere că banii au fost cheltuiți „fără a fi evidențiat vreun rezultat în raport cu misiunea declarată a instituției”, spun inițiatorii. Bugetul institutului a fost de 3 milioane de lei în 2023, 2,8 milioane de lei în 2024 și 1,5 milioane de lei pentru 2025, fondurile fiind alocate în principal pentru salarii și cheltuieli curente.
Proiectul de lege urmează să primească avizul Consiliului Legislativ în a doua parte a lunii aprilie, acesta putând formula observații și propune modificări ale textului.
