Consiliul pentru Pace: o Oportunitate sau Sarcină Costisitoare pentru România?

România analizează oportunitatea de a deveni membru în Consiliul pentru Pace, la invitația președintelui SUA. În prezent, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) se află în stadiul de examinare a acestei propuneri, pentru că instituția este responsabilă cu gestionarea tuturor tratatelor internaționale pe care România le-a semnat. Anunțul a fost făcut sâmbătă de către președintele Nicușor Dan.

“Pentru moment analiza e la MAE pentru că ei sunt responsabili de tratatele internaționale pe care România le-a semnat”, a declarat președintele.

Un miliard de dolari, prețul aderării la Consiliul pentru Pace?

Însă luarea unei decizii definitive implică și chestiuni financiare. În inițiativa depusă de președintele SUA se menționează că aderarea la Consiliul pentru Pace presupune o taxă de 1 miliard de dolari pentru a putea deveni membru permanent. În ceea ce privește această sumă, președintele Nicușor Dan a afirmat că „nu se pune problema” ca România să o achite, cel puțin pentru moment.

„Legat de miliardul acela, așa cum este propunerea de Cartă în momentul acesta, pentru 3 ani nu se pune problema ca România să plătească. Acele țări care sunt invitate, sunt invitate pentru 3 ani și după aia, mai vedem”, a declarat șeful statului.

Consiliul pentru Pace, o invitație pe termen scurt?

Contextul acestei invitații vine într-un moment în care o serie de țări au fost invitate de președintele SUA să se alăture acestui Consiliu. Conform președintelui român, invitația nu presupune obligativitatea unei contribuții financiare imediate. Statele sunt invitate să facă parte din Consiliu pentru o perioadă de trei ani, perioadă după care se va reevalua contextul și disponibilitatea fiecărei țări de a continua participarea.

Decizia privind aderarea României la acest Consiliu este cu siguranță de mare importanță pentru viitorul țării noastre pe scena internațională. Totuși, consecințele unei astfel de decizii nu se referă doar la imaginea României pe plan extern, dar și la impactul pe care îl va avea pe plan intern, în contextul resurselor limitate și a listei lungi de priorități sociale și economice.

Astfel, rămâne de văzut ce curs de acțiune va alege România. După finalizarea analizei de la MAE, va fi la latitudinea celor de la conducerea țării să decidă dacă avantajele aderării la Consiliul pentru Pace contrabalansează obligațiile financiare și politice pe care acest rol le-ar putea implica. Sau, după cum a indicat președintele Nicușor Dan, România ar putea accepta invitația și aștepta să vadă cum evoluează lucrurile în cadrul Consiliului pentru următorii trei ani. În orice caz, dialogul recent deschis între România și SUA demonstrează dorința ambelor țări de a colabora strâns, indiferent de decizia finală.