Furtunile de pe Jupiter, mai puternice decât se credea: Cercetătorii au detectat fulgere de 100 de ori mai intense
O echipă internațională de cercetători a reușit să măsoare cu precizie furtunile de pe Jupiter, descoperind că unele fulgere de pe giganta planetă sunt de cel puțin 100 de ori mai puternice decât cele de pe Pământ. Studiul, realizat cu ajutorul sondei Juno a NASA, a utilizat și date de la Telescopul Spațial Hubble și observații ale voluntarilor din domeniul „citizen science”. Rezultatele oferă o perspectivă nouă asupra fenomenelor meteorologice extreme din sistemul solar.
Cum au fost măsurate furtunile joviene
Datorită benzilor atmosferice turbulente și a furtunilor complexe, analiza vremii de pe Jupiter este o provocare. Cercetătorii au profitat de o perioadă mai liniștită din 2021 și 2022, când au putut urmări furtuni izolate, inclusiv așa-numitele „stealth superstorms” – sisteme discrete, dar extrem de active electric. Juno, care orbitează Jupiter din 2016, este dotată cu un radiometru capabil să detecteze impulsuri radio generate de fulgere. În timpul a patru treceri peste furtuni individuale, sonda a înregistrat aceste explozii de activitate electrică cu o frecvență impresionantă, ajungând până la 3 impulsuri pe secundă. Echipa a analizat în total 613 izbucniri radio, descoperind că puterea acestora variază enorm.
Anumite impulsuri radio din aceste furtuni „ascunse” pot depăși pragul de 100 de ori puterea fulgerelor terestre, în funcție de modul de comparare. Aceste descoperiri sugerează că fulgerele de pe Jupiter nu sunt doar mai intense, ci și mai variate decât se credea inițial, marcând o schimbare semnificativă în înțelegerea meteorologiei electrice a planetei.
De ce sunt fulgerele lui Jupiter atât de puternice
Una dintre explicații ar putea fi compoziția atmosferei joviene, dominată de hidrogen, spre deosebire de atmosfera Pământului, bogată în azot. Diferența rezultă într-o necesitate mai mare de energie pentru ca aerul umed din furtunile joviene să se ridice. Totuși, descărcările electrice generate pot fi mult mai violente.
De asemenea, furtunile de pe Jupiter sunt mai înalte și mai extinse decât cele de pe Pământ. „Dacă distanțele implicate în separarea sarcinilor electrice sunt mai mari, atunci și energia disponibilă pentru descărcare poate crește”, explică Michael Wong, cercetător la UC Berkeley și coautor al studiului. Marea Pată Roșie, o furtună anticiclonă masivă de pe Jupiter, demonstrează amploarea fenomenelor meteorologice de pe planetă, având vânturi de peste 320 km/h și persistând de peste 200 de ani tereștri.
Pe lângă asta, studiul arată că fulgerul jovian nu este un fenomen uniform. „Există o distribuție largă de puteri, nu doar evenimente monstruoase observate întâmplător pe partea de noapte”, spun cercetătorii.
Sonda Juno continuă să colecteze date, iar echipele care combină observațiile sale cu imagini de la Hubble și cu monitorizarea efectuată de astronomi amatori au acum oportunitatea de a construi o climatologie electrică precisă pentru Jupiter.
