Intestinul, noua frontieră în lupta cu Parkinson
Cercetătorii spun că modificările în flora intestinală pot fi legate de boala Parkinson, deschizând posibilitatea unor tratamente mai accesibile. Un studiu recent sugerează că deficiențele de vitamine, corelate cu dezechilibrele din microbiomul intestinal, ar putea juca un rol important în apariția și evoluția acestei afecțiuni neurologice. Descoperirile oferă noi perspective asupra modului în care boala Parkinson ar putea fi abordată, sugerând că un tratament complementar cu vitamine ar putea fi o opțiune pentru anumiți pacienți.
Legătura dintre microbiom și debutul bolii
De ani de zile, specialiștii au observat că simptomele non-motorii, precum constipația, tulburările de somn și pierderea mirosului, pot apărea cu mult timp înainte de tremor sau dificultăți de mers. Aceste observații au alimentat teoria că boala Parkinson nu începe neapărat exclusiv în creier. Studiul recent a analizat probe fecale de la pacienți din Japonia, dar și din alte țări, cum ar fi China, Germania și Statele Unite. Rezultatele au indicat că modificările microbiomului pot influența căile prin care organismul produce vitaminele B2 și B7. Deficiențele acestor vitamine au fost asociate cu scăderea acizilor grași cu lanț scurt și a poliaminelor, molecule esențiale pentru menținerea unui strat sănătos de mucus în intestin.
Conform cercetătorilor, un intestin mai permeabil ar putea expune sistemul nervos enteric la substanțe nocive din mediu, favorizând formarea proteinei alfa-sinucleină, asociată cu boala Parkinson. „Nu este vorba doar despre bacterii diferite, ci despre efecte biologice similare,” precizează autorii studiului. Este important de menționat că Parkinson este o boală complexă, influențată de factori genetici și de mediu. Specialiștii avertizează că nu toți pacienții au aceeași „poveste biologică”. Totuși, dacă legătura intestin-vitamine-inflamație este confirmată, anumite persoane ar putea beneficia de abordări terapeutice personalizate.
Posibile implicații în tratament
Posibilitatea unei intervenții terapeutice mai accesibile este considerată un pas important. În viitor, analiza microbiomului intestinal ar putea identifica pacienții cu deficit de riboflavină și biotină. Pentru aceștia, suplimentele orale cu vitamine B ar putea deveni o opțiune de tratament complementar. Cu toate acestea, specialiștii subliniază că nu se poate generaliza. „Este nevoie de studii clinice suplimentare, de evaluarea fiecărui pacient în parte și de confirmarea faptului că intervenția chiar schimbă evoluția bolii, nu doar anumiți markeri,” explică oamenii de știință.
Un studiu din 2003 a raportat că doze mari de riboflavină, împreună cu eliminarea cărnii roșii din dietă, au fost asociate cu îmbunătățirea funcțiilor motorii la pacienții cu Parkinson. Rezultatele din noua cercetare readuc această ipoteză în prim-plan, subliniind rolul microbiomului intestinal. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, peste 10 milioane de oameni suferă de boala Parkinson la nivel global.
Sursa: Playtech.ro
