Cea mai veche dovadă a existenței bacteriei care provoacă sifilis, Treponema pallidum, a fost descoperită într-un schelet vechi de peste 5.500 de ani, găsit în Columbia, oferind noi perspective asupra originii și răspândirii acestei boli care a lăsat urme adânci în istoria umanității. Descoperirea, publicată recent în prestigioasa revistă Science, întărește ipoteza potrivit căreia sifilisul își are originile în regiunile Americilor, fiind răspândit mai devreme decât se credea până acum.

### O descoperire revoluționară în domeniul paleopatologiei

Cercetătorii au analizat un schelet descoperit într-o necropolă precolumbiană și au identificat dovezi ale infecției cu Treponema pallidum, bacteria responsabilă pentru sifilis. Până de curând, cele mai vechi urme ale acestei bacterii erau considerate a fi din Europa, dar această descoperire în Columbia schimbă percepția asupra originii bolii. Specialistii afirmă că această veste întărește teoria că sifilisul s-a răspândit în lume odată cu popoarele indigene americane, înainte ca exploratorii europeni să ducă boala în alte continente.

“Acestă descoperire sugerează că bacteria a fost prezentă în America cu cel puțin 5.500 de ani înainte de era noastră, ceea ce marchează un punct de cotitură în înțelegerea evoluției și răspândirii sifilisului”, explică cercetătorii implicați în studiu. Astfel, cele mai vechi date despre prezența Treponema pallidum pe continentul american depășesc cu mult perioada medievală, când sifilisul a făcut ravagii în Europa.

### Implicații pentru istoria și răspândirea bolii

De-a lungul secolelor, sifilisul a fost o boală extrem de temută, cunoscută pentru efectele sale devastatoare asupra sănătății și pentru răspândirea rapidă în rândul populațiilor europene, în special după descoperirea noii lumi. Însă, această nouă descoperire arată că prezența infecției are o lungime a istoriei mult mai avansată și mai complexă decât se credea anterior.

Oamenii de știință susțin că analiza a fost posibilă datorită tehnologiilor moderne, care permit identificarea semnelor infecției și în rămășițele osoase de la mii de ani în urmă. În cazul scheletului din Columbia, se pot observa semne ale unei infecții cronice, care se pot corela cu tulburări osoase specifice treponematozei, grupul de boli din care face parte și sifilisul.

### Un puzzle istoric și biologic complicat

În timp ce această descoperire aduce clarificări importante, ea ridică totodată numeroase întrebări despre modul în care această infecție a fost transmisă și evoluat, precum și despre modul în care a fost percepută de populațiile precolumbiene. Se presupune că, odată cu migratiile populațiilor indigene, bacteria s-a răspândit rapid pe continent, dar acum se știe că ea a circulat cu mult timp înainte.

Specialiștii subliniază că aceste date ar putea rescrie încă o pagină din istoria europeană și nord-americană, deschizând noi perspective asupra modului în care bolile infecțioase au evoluat și s-au răspândit în lumea antică. În plus, această descoperire poate ajuta la înțelegerea mai clară a mecanismelor de evoluție a Treponema pallidum și a modului în care această bacterie s-a adaptat în timp pentru a provoca infecții cronice.

Pe măsură ce tehnologia avansează, cercetătorii speră să descopere și alte dovezi arheologice, care să clarifice originea și răspândirea sifilisului de-a lungul istoriei. Astfel, studiile din domeniul paleopatologiei continuă să ofere răspunsuri la întrebări vechi și să dezvăluie povești fascinante despre modul în care bolile au modelat și au fost modelate de cultura și istoria umanității.