Procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție efectuează 12 percheziții domiciliare în București și două în Târgu Mureș, într-un dosar penal care vizează falimentarea companiei de asigurări Euroins. Prejudiciul estimat este de aproximativ 4,6 milioane de euro și peste 1,6 miliarde de lei.

Cercetările vizează infracțiuni de delapidare cu consecințe deosebit de grave, gestiune frauduloasă cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani și prezentarea cu rea-credință de date neadevărate. Perchezițiile au loc la domiciliile a 10 persoane fizice care au activat la nivelul conducerii executive a companiei de asigurări și la sediile unor persoane juridice controlate de patronatul bulgar al societății.

Potrivit PÎCCJ, activitățile operative sunt realizate într-o cauză penală în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de delapidare cu consecințe deosebit de grave, gestiune frauduloasă cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani și prezentarea cu rea-credință de date neadevărate.

Cercetările vizează activitatea infracțională derulată în intervalul 2017-2023 de către factori decidenți de la nivelul patronatului societății ER S.A., în calitate de administratori scriptici/faptici ai societății. Aceștia, acționând și cu sprijinul unor persoane de la nivelul conducerii superioare/executive a societății respective și entităților afiliate, au creat, conceput, aplicat și coordonat diverse mecanisme de fraudare a resurselor financiare ale companiei.

PÎCCJ a explicat și cum a fost falimentată compania Euroins, prin diminuarea/subevaluarea/neplata abuzivă a obligațiilor față de asigurați. Resursele încasate de la clienți de către ER SA au fost redirecționate către alte entități aflate sub controlul acționarilor bulgari, concomitent cu neplata abuzivă a despăgubirilor către asigurați.

Reducerea obligațiilor față de asigurați a fost realizată prin închiderea dosarelor de daună cu respingerea neîntemeiată a despăgubirilor, nerealizarea plăților către asigurați în cazul pierderii litigiilor cu aceștia, neraportarea situației reale a dosarelor de daună și a litigiilor către A.S.F. și neînregistrarea lor în propria evidență.

Prin urmare, în lanțul cauzal, politica sistematică de diminuare și subevaluare a rezervei de daune a determinat neplata de către ER a daunelor către beneficiarii contractelor de asigurare, neîndeplinirea obligațiilor de despăgubire către asigurați a determinat formularea de către aceștia de acțiuni în instanțe având ca obiect pretențiile de achitare a daunelor.

PÎCCJ a mai precizat că percheziția domiciliară este un procedeu probatoriu reglementat de Codul de procedură penală, care nu poate, în nicio situație, să înfrângă principiul prezumției de nevinovăție.

Pentru mai multe informații despre această știre, vă rugăm să consultați și alte surse de știri de pe site-ul agentia20.ro, care oferă știri și informații actualizate despre evenimentele din țară și din lume.



Sursa articol