Deficitul bugetar al României a scăzut în primele 11 luni ale anului 2024, ajungând la 121,77 miliarde de lei, echivalentul a 6,4% din PIB. O cifră care, deși încă ridicată, arată o tendință de îmbunătățire față de aceeași perioadă a anului trecut, când deficitul ajungea la 7,15% din PIB. Anunțul a fost făcut de Ministerul Finanțelor și vine ca o veste bună în contextul eforturilor continue ale Guvernului de a menține stabilitatea financiară și de a respecta angajamentele față de Uniunea Europeană.

Progres tangibil în controlul deficitului

Reducerea deficitului bugetar cu aproape 0,75 puncte procentuale comparativ cu ultimul an indică că măsurile fiscale implementate în 2024 au dat rezultate. Guvernul a promis în repetate rânduri că va lucra pentru a nu depăși ținta de deficit stabilită în colaborare cu Comisia Europeană, care în acest an a fost fixată la 6,8%. În acest context, datele oficiale demonstrează că eforturile de a controla cheltuielile publice și de a intensifica colectarea veniturilor au început să dea roade.

„Este un semnal clar că România poate respecta angajamentele fiscale asumate față de partenerii europeni, chiar și într-un an marcat de provocări economice globale și interne,” a declarat un oficial din Ministerul Finanțelor. Această evoluție vine după o serie de măsuri de austeritate și reforme fiscale inițiate de guvern, menite să optimizeze cheltuielile și să combată evaziunea fiscală.

Rezultate vizibile și provocări în continuare

Deși cifrele înregistrează un progres, deficitul rămâne în continuare peste nivelul dorit de autorități, fiind obligatoriu pentru România să continue cu măsuri ferme pentru a ajunge în zona de sustenabilitate. Economiștii punctează că reducerea deficitului la 6,4% din PIB este un semnal încurajator, dar încă insuficient pentru a respecta limitele stabilite de Uniunea Europeană pentru anii următori, acolo unde ținta dublă de 3% din PIB trebuie atinsă până în 2025.

Raportul vine pe fondul unor presiuni tot mai mari asupra bugetului național, generate de majorarea cheltuielilor sociale, de investițiile în infrastructură și de contextul economic incert atât la nivel european, cât și mondial. În aceste condiții, guvernul trebuie să gestioneze echilibrul delicat între stimularea creșterii și controlul deficitului, un proces ce va necesita nu doar măsuri fiscale, ci și reforme structurale în domenii precum sistemul de pensii, sănătate și administrație.

Perspective și următorii pași

În următoarele luni, autoritățile vor urmări cu atenție indicatorii macroeconomici pentru a se asigura că trendul descendent al deficitului se menține. Până atunci, există o ambivalență în rândul analiștilor, care recunosc efortul guvernamental, dar rămân reticenți în privința capacității de a respecta ținta europeană de 3% din PIB până în 2025.

Descrierea acestui episod fiscal oferă totodată un indicator clar al direcției în care merge economia românească: o încercare de a echilibra creșterea economică și controlul finanțelor publice într-un mediu volatil. Sursele indică faptul că, dacă politica fiscală va rămâne prudentă și angajamentele vor fi respectate, România poate spera la îmbunătățiri semnificative în următorii ani, consolidându-și astfel poziția pe scena economică europeană. Rămâne de văzut dacă provocările globale și interne nu vor impune o ajustare a planurilor, dar pentru moment, realegerea eforturilor de echilibru bugetar reprezintă un pas în direcția cea bună.