Comunitatea Declic a solicitat recent mutarea procesului privind controversata procedură de numire a Liei Savonea în funcția de președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) de la Curtea de Apel Alba-Iulia, în contextul unor acuzații de influență și conflicte de interese în cadrul sistemului judiciar. Solicitarea vine pe fondul nemulțumirilor legate de transparentizarea și corectitudinea procesului de selecție, dar și de preocupările privind influența unor reprezentanți ai puterii în decizia finală.

Contextul numirii Liei Savonea și controversele din jurul ei

Lia Savonea a fost numită președintă a ÎCCJ în urmă cu câțiva ani, într-un context politico-judiciar tensionat. Procesul a fost marcat de critici din partea unor instituții, organisme civice și personalități din societatea civilă, care au acuzat lipsa de transparență și de implicare a publicului în această decizie. În plus, numirea sa a fost percepută de o parte a opiniei publice ca rezultat al unor influențe politice, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la independența în justiție.

De altfel, decizia de a muta dosarul de la Curtea de Apel Alba-Iulia, unde a fost inițial înregistrat, s-a făcut în pofida faptului că această instanță a fost condusă recent de Liviu Odagiu, actualul președinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Condamnarea pentru încălcarea normelor de transparență și de procedură a alimentat suspiciunile legate de corectitudinea întregului proces, iar Declic consideră această mutare un pas esențial pentru asigurarea unei judecăți corecte și imparțiale.

Reacțiile și temerile comunității civice

Organizația civică a semnalat faptul că instanța de la Alba-Iulia „este aceeași instanță care, până de curând, a fost condusă de Liviu Odagiu”. În opinia lor, mutarea procesului în altă jurisdicție este o măsură menită să garanteze impartialitatea și să asigure încrederea publicului în sistemul judiciar. „Ne temem că, altfel, decizia va fi influențată de factori politici sau de stilul de conducere al fostei conduceri a Curții de Apel Alba-Iulia”, precizează reprezentanții comunității Declic.

Această solicitare nu este singulară, ci face parte dintr-un val mai amplu de nemulțumiri legate de modul în care au fost gestionate numirile înălțătoare din sistemul judiciar în ultimii ani. În momentele de tensiune cauzate de criza în justiție și de încercările de reformare, deciziile extrem de discutabile au alimentat suspiciuni și au scos în evidență vulnerabilitățile în procesul de selecție al liderilor instanțelor supreme.

Perspectiva pe termen mediu și reacția instituțiilor

Declic și alte organizații civice speră ca această mutare să fie un pas spre transparență și impartialitate. În același timp, văd în această solicitare o oportunitate pentru autorități să suspecteze mai serios în privința integrității procesului, în contextul în care sistemul de justiție traversează o perioadă delicată, marcată de tensiuni între politică și justiție.

Până în prezent, reacțiile oficiale din partea sistemului judiciar rămân rezervate, însă e de așteptat ca instanțele superioare să analizeze cu atenție această solicitare și să adopte o decizie în concordanță cu principiile statului de drept. Aceasta este o luptă pentru recuperarea încrederii publice în justiție, un proces dificil, însă esențial pentru funcționarea sănătoasă a instituțiilor democratiei.

Înainte de orice decizie finală, se pare că dezbaterea despre integritatea proceselor de numire și despre transparența în sistemul judiciar va continua să fie o temă centrală, poziționând sistemul judiciar românesc în fața unor provocări majore pentru consolidarea profesioniștilor și a încrederii în statul de drept.