Controverse majore în jurul celui mai nociv proiect minier din România: comunitatea civică își face vocea auzită
Un scandal de amploare zguduie, din nou, mediul politic și societatea civilă din România, după ce Direcția Județeană pentru Mediu (APM) Hunedoara a emis, fără consultări suficiente, un aviz de mediu pentru unul dintre cele mai polémice și evitabil nocive proiecte miniere ale ultimelor decenii: exploatarea din zona Certej. Organizațiile civice Comunitatea Declic și Mining Watch România au reacționat vehement, solicitând intervenția de urgență a ministrei Mediului, Diana Buzoianu, pe motivul unui “abuz administrativ fără precedent” ce sfidează protecția mediului și sănătatea publică.
Un aviz de mediu emis fără consultarea comunității și a experților
Potrivit avertismentelor transmise de aceștia, autoritatea de mediu din județ a semnat un aviz pentru proiectul minier de la Certej fără a respecta rigorile transparente ale procesului decizional. În ciuda protestelor localnicilor, ale organizațiilor de mediu și a unor experți în domeniu, documentația a fost aprobată, cel mai probabil, pe fondul unor presiuni sau deficiențe grave în procedura de consultare și evaluare.
„Este incredibil cum, într-un moment în care România are nevoie mai mult ca niciodată de politici responsabile privind conservarea resurselor naturale, se merge pe mâna unor proiecte care pun în pericol sănătatea oamenilor și biodiversitatea zonei,” susține Dorina Botea, reprezentanta Mining Watch România. „Un aviz emis în grabă, fără o consultare reală și fără respectarea standardelor de mediu, reprezintă un precedent extrem de periculos,” adaugă ea.
Impactul potențial al exploatării miniere la Certej
Zona Certej, situată în județul Hunedoara, este recunoscută pentru bogățiile sale minerale, dar și pentru istoria sa tumultoasă în domeniul extracției. Cu toate acestea, trecutul marcat de accidente, poluare și probleme sociale a făcut ca orice proiect nou în zonă să fie tratat cu suspiciune de comunitățile locale. Actualul proiect, însă, pare a ignora aceste îngrijorări, fiind prezentat ca o soluție economică, dar cu un potențial devastator asupra mediului.
Specialiștii avertizează că exploatarea de la Certej ar putea genera poluare acută a apelor, degradare a terenurilor și afectarea sănătății populației locale, în condițiile în care precedentul dezastru minier din județ, de la Baia Mare, încă lasă urme adânci în conștiința publică. Potrivit unor surse din domeniu, această exploatare ar putea chiar să elibereze în mediul înconjurător substanțe toxice, precum arsenic sau metale grele, cu un impact pe termen lung asupra ecosistemelor din zonă.
Reacția oficială și apelurile comunității
În fața acestei situații, comunitatea Declic și grupul Mining Watch România cer, în mod ferm, Ministerului Mediului să intervină pentru stoparea proiectului. “Este nevoie de o analiză transparentă și riguroasă, iar deciziile trebuie să fie luate cu respectarea tuturor normelor legale și cu implicarea comunității locale,” afirmă Diana Buzoianu, ministrul Mediului.
Declic și Mining Watch susțin că aceste decizii, dacă rămân fără răspuns, riscă să creeze un precedent periculos pentru alte proiecte miniere, în condițiile în care vulnerabilitățile procesului de autorizare sunt cunoscute și larg dezbătute în domeniu. În același timp, autoritățile din județ au fost acuzate de lipsă de transparență și de ignorarea alarmelor venite din partea societății civile și a experților independenți, ceea ce ridică semne de întrebare asupra modului în care sunt gestionate resursele și protejate drepturile publicului.
Ultimele dezvoltări indică faptul că decizia de autorizare a acestui proiect controversat trebuie reevaluată de urgentă, iar comunitatea locală și specialiștii continuă să își facă vocea auzită. Într-o țară în care mediul și sănătatea publică sunt adesea puse pe ultimul plan în fața intereselor economice, cazul de la Certej dezvăluie o nevoie stringentă de reformare a procedurilor de autorizare și de responsabilitate civică în gestionarea resurselor naturale.

Fii primul care comentează