Apel din partea ONG-urilor pentru accelerarea reformei Justiției în contextul bugetului pentru 2026

Comunitatea civică aderă la presiunea pentru avansarea reformei Justiției, solicitând partidelor din coaliția de guvernare să pună în prim-plan această temă în negocierile pentru bugetul național al anului 2026. Într-un comunicat recent, organizațiile Declic și Funky Citizens reiterează necesitatea unei reforme urgente, în condițiile în care dialogul și angajamentele politice din ultimii ani par să fi stagnat în privința modificărilor legislative esențiale pentru actualizarea și consolidarea sistemului judiciar.

Inițiative civice în contextul reformei justiției, dar fără acțiuni concrete până acum

De mai bine de trei ani, angajamentele publice ale coaliției de guvernare vizează reformarea profundă a sistemului judiciar, cu scopul de a asigura independența și transparența justiției. Cu toate acestea, până în prezent, aceste promisiuni nu s-au tradus în măsuri legislative concrete. În ultimul an, inițiative parlamentare privind modificări ale Legilor Justiției au fost blocate sau amânate, iar dezbaterile s-au concentrat mai mult pe discursuri de angajament decât pe acțiune.

Declic și Funky Citizens consideră că, în contextul pregătirilor pentru aprobarea bugetului de stat, această perioadă reprezintă ultima oportunitate pentru a lega financiarele de reformă. “Este momentul ca partidele să demonstreze angajament real față de statul de drept și să integreze în bugetul pentru 2026 măsuri concrete de reformare a Justiției,” spun reprezentanții ONG-urilor. Ei adaugă că, în condițiile în care resursele financiare sunt alocate pentru proiecte legislative, acestea trebuie să fie însoțite de acte normative clare pentru a garanta independența și funcționarea eficientă a sistemului judiciar.

Contextul politic și presiunea opiniei publice

Reforma Justiției a fost, încă de la începutul mandatului coaliției de guvernare, un subiect sensibil și adesea polarizant în spațiul politic și în societate. Divergențele între partide, precum și influența unor actori externi, au făcut ca procesul de ajustare a legislației să fie adesea tergiversat sau îngreunat de interese politice.

De la modificările propuse în legile justiției din 2017 și până acum, scena politică a fost marcată de tensiuni și dispute legate de controlul asupra sistemului judiciar. În acest context, criticii acuză coaliția de guvernare că nu a respectat angajamentele asumate în privința reformei, iar ONG-urile civice atrag atenția că întârzierea procesului afectează încrederea publică și credibilitatea sistemului de justiție.

Decizia de a lega reformele de buget, un pas strategic important

Organizațiile civice își argumentează poziția prin poziționarea bugetului pentru 2026 ca fiind o oportunitate strategică – dacă reformele vor fi implementate concomitent cu aprobarea fondurilor, acest lucru va transmite un semnal clar că Guvernul face pași concreți spre consolidarea statului de drept.

Însă, până acum, inițiativele legislative referente la modificarea Legilor Justiției au fost fie neglijate, fie blocate în comisiile din Parlament, ceea ce dă un pronunțat sentiment de frustrare în rândul celor care urmăresc cu atenție evoluțiile din sistemul judiciar. În plus, opoziția și cetățenii interesați de un sistem judiciar independent și transparent își exprimă tot mai vehement nemulțumirea față de ritmul lent al reformelor și față de lipsa unor măsuri concrete.

Un apel pentru responsabilitate și transparență

Reprezentanții comunităților civice cer acum o responsabilitate mai mare din partea partidelor de guvernare, solicitanților și decidenților politici. Ei insistă că, în condițiile în care financiarile publice sunt distribuite în mod transparent și transparent, acestea trebuie să fie folosite pentru a susține reforme care să asigure dezvoltarea durabilă a sistemului judiciar.

Perspectiva unei legături strânse între reforme și aprobarea bugetului pentru 2026 pare să devină un test major pentru capacitatea coaliției de a-și respecta promisiunile. Înțelepciunea decidenților va fi măsurată atât prin viteza de adoptare a măsurilor legale, cât și prin voința de a priva sistemul judiciar de influențe politice nejustificate, pentru a reda încrederea cetățenilor în justiție și în statul de drept.

Deocamdată, discuțiile continuă, iar perioada următoare va fi decisivă pentru a vedea dacă promisiunile vor fi transformate în realitate sau dacă reformele vor rămâne în etapa de discurs politic, neavând parte de acțiune concretă în Parlament și în guvern. Într-adevăr, timpul pentru decizii majore aproape s-a epuizat, iar momentul pentru acțiune se apropie rapid.