Curtea Constituțională urmează să se pronunțe luni cu privire la legea referitoare la reforma pensiilor magistraților, după două amânări anterioare. Aceasta prevedere ar putea extinde vârsta de pensionare pentru judecători și procurori până la 65 de ani, iar pensia în sistemul judiciar nu va putea depăși 70% din ultimul salariu. Modificările au generat controverse semnificative în rândul magistraților, mai ales al judecătorilor, care au decis să întrerupă activitatea, exceptând cazurile urgente.

Asociația Forumul Judecătorilor din România a avertizat, la sfârșitul lunii iulie, că propunerile Guvernului de majorare a vârstei și a nivelului pensiilor ar putea determina pensionarea sau demisia imediată a peste 1.000 de judecători și procurori.

Două zile mai târziu, șefa Consiliului Superior al Magistraturii a afirmat public, într-un interviu la postul Digi24, că un cuantum al pensiei de 70% din salariul net — adică aproximativ 14.000 de lei pentru judecătorii de Curte de Apel și 11.000 de lei pentru cei de Tribunal — este considerat „mic”, comparativ cu media pensiilor la sfârșitul lunii aprilie, care a fost de circa 2.759 de lei, conform datelor oficiale centralizate.

Premierul Ilie Bolojan a menționat, la sfârșitul lunii august, că dacă proiectul de lege nu va fi validat de Curtea Constituțională, „este dificil de presupus că acest guvern își va păstra legitimitatea pentru a aborda alte probleme“. Ulterior, a clarificat că nu are în plan să demisioneze.

După întâlnirea din august cu reprezentanții asociațiilor de magistrați, Bolojan a confirmat că reforma pensiilor magistraților se aliniază normelor europene, având în vedere și considerațiile de echitate socială și eficiență, precum și constrângerile bugetare, inclusiv necesitatea de a diminua cheltuielile statului. El a adăugat că această reformă este o prioritate în planul național de redresare și reziliență.

În septembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a decis în mod unanim să conteste la Curtea Constituțională legea reformei pensiilor pentru magistrați.

Jurnalistul Sorin Ioniță a explicat într-un editorial pentru o platformă de știri de ce reforma pensiilor magistraților reprezintă cea mai sensibilă zonă din deciziile economice pe care premierul Bolojan intenționează să le ia pentru a echilibra bugetul, care înregistrează un deficit extrem de mare.

De asemenea, jurnalistul Dan Tăpălagă a subliniat modul în care magistrații au beneficiat, în ultimii ani, de privilegii financiare, ajungând să se pensioneze după doar 25 de ani de activitate, cu pensii mai mari decât salariile, uneori, cu venituri personale de peste 20.000 de euro lunar sau între 5.000 și 8.000 de euro pentru procurori, conform informațiilor analizate în anchete.



Sursa articol