Autostrada Ploiești – Brașov, un proiect mult așteptat și la fel de mult amânat, rămâne și în aprilie 2026 un simbol al infrastructurii românești deficitare. Promisiuni, studii, redesenări și numeroase guverne au fost implicate în acest proiect. Cu toate acestea, autostrada este blocată în faza de studii, deși este declarată prioritate în bugetul pentru perioada 2026-2029.
Rădăcinile unui eșec: de la Ceaușescu la UE
Necesitatea acestei autostrăzi a fost identificată tehnic cu mult timp în urmă. Primele studii IPTANA, din 1967-1970, includeau o rețea națională de autostrăzi, unde axa București – Brașov era prioritizată. După Revoluție, în 1990, statul român a reconfirmat oficial construcția autostrăzii, prin HG 947. În 2002, s-a realizat primul Studiu de Fezabilitate modern pentru întregul traseu București – Brașov.
Promisiuni și eșecuri: un istoric politic dezamăgitor
În anii 2000, autostrada București – Ploiești – Brașov a apărut în programul de guvernare Năstase (2001-2004), alături de alte axe strategice. Guvernul Tăriceanu (2005-2008) a promis finalizarea lucrărilor, dar la final de mandat România avea doar 260 km de autostradă. Guvernul Boc a propus circa 1300 km de autostradă, dar a realizat 234 km, mult sub promisiuni. Perioada Ponta a reînnoit ambițiile, dar în 2013-2015 s-au construit doar 206 km de autostradă. Programele Grindeanu, Tudose și Dăncilă au repetat, în mare, aceleași promisiuni, dar fără rezultate concrete.
„Mă mut în cort” și alte promisiuni uitate
Pe tronsonul Comarnic – Brașov, promisiunile cele mai sonore au venit în timpul guvernării Ponta. Dan Șova, ministru al marilor proiecte, a garantat că va termina autostrada până în 2016. Șova spunea că, „chit că mă mut cu cortul pe autostradă, tot o termin până în 2016”. Victor Ponta a legat discursul său politic de autostradă, afirmând că, dacă autostrada Comarnic – Brașov nu este gata până în 2016, „nu mai candidez” la alegerile parlamentare. Autostrada nu a fost gata, Ponta nu a mai candidat, dar promisiunile privind „autostrada spre munte” rămân nerealizate.
În martie 2026, Gabriel Budescu, șeful CNIR, declara că banii pot fi realocați rapid atunci când situația se deblochează. Pentru finanțare se discută scenarii de fonduri europene, buget de stat sau chiar parteneriat public-privat.
