Tesla reia dezvoltarea supercomputerului Dojo3, o decizie care își schimbă radical direcția globală a companiei în domeniul inteligenței artificiale. Anunțul, făcut de Elon Musk după un an de tăcere, vine într-un moment în care producătorul autoamerican trebuie să își consolideze poziția în fața exploziei AI-ului la nivel mondial și să demonstreze că promisiunile privind sistemul de conducere autonomă Full Self-Driving pot fi susținute tehnologic. Decizia de a relua proiectul supercomputerului intern nu este întâmplătoare, ci o mișcare strategică menită să asigure o infrastructură robustă pentru procesarea uriașelor volume de date video generate de flota de mașini Tesla.

### Reapariția unui colos tehnologic
De la început, Dojo a fost prezentat ca un element-cheie în viziunea Tesla pentru autonomia completă. Acest supercomputer urma să fie motorul principal pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială, folosind datele colectate de pe toate vehiculele companiei pentru a îmbunătăți în mod continuu sistemele de conducere autonomă. În decembrie 2021, însă, Musk a anunțat stoparea temporară a proiectului, argumentând că resursele și atenția meritau concentrate mai ales pe cipurile din mașini, esențiale pentru operarea sistemelor de bord.

Acum, însă, Musk a declarat că firma a ajuns la un punct în care designul cipului AI5 destinată mașinilor este stabil și funcțional, oferindu-i libertatea de a se concentra și pe construcția unui sistem de training dedicat, Dojo3. Această mișcare indică, cel puțin oficial, o nevoie acută de a accelera dezvoltarea tehnologică, într-un peisaj în care puterea de calcul a devenit un factor critic pentru avansarea în domeniu.

### De ce contează aproape exclusivitatea infrastructurii
Tesla a devenit, în ultimii ani, un participant activ în renașterea industriei AI-ului, însă dependența de cipurile din mașini a avut limitările sale. În timp ce aceste cipuri sunt excelente pentru rularea modelelor în timp real, ele nu sunt optimizate pentru antrenamentul intensiv, care presupune procesarea masivă a datelor și ajustarea continuă a parametriilor, consumând mult mai multă energie și resurse.

Relansarea proiectului Dojo sugerează însă o reevaluare a strategiei. “Fără infrastructură proprie sau acces preferențial la resurse de calcul, dezvoltarea unor modele mari și complexe devine extrem de costisitoare și lentă”, explică specialiști în domeniu. Tesla pare să își dorească acum să investească în propriul supercomputer, pentru a nu mai fi dependență de soluții externe sau de alte platforme, lucru ce ar putea încetini ritmul inovației și ar putea limita scalabilitatea.

### Rivalitatea și evoluția cipurilor
Tesla dezvoltă în paralel mai multe generații de cipuri AI. AI5 este considerat un pas de maturizare pentru tehnologia actuală, în timp ce AI6, dezvoltat în parteneriat cu Samsung, vizează o control total asupra procesului de fabricație, construită într-o fabrică din Texas, SUA. În acest context, Dojo devine o piesă-cheie: infrastructura care trebuie să optimizeze și să maximizeze beneficiile celor mai recente cipuri.

Fără ea, Tesla s-ar putea trezi reliind în exces pe soluții externe, cu riscuri de costuri mari și dificultăți în scalare. Relația între cipurile proiectate de Tesla și supercomputerul Dojo devine astfel esențială pentru ambițiile de a atinge autonomie de nivel superior, fără să fie nevoită să se bazeze atât de mult pe parteneri sau externalizare.

### Fantasma “AI-ului spațial”
Cel mai futurist și mai controversat aspect al anunțului îl reprezintă ideea că Dojo3 ar putea fi plasat în spațiu. Elon Musk a sugerat, ironic sau serios, că supercomputerele amplasate în orbită (denumite „space-based AI compute”) ar putea oferi avantaje precum energie solară nelimitată și temperaturi scăzute, ideale pentru procesele de training.

Însă ideea de a plasa astfel de echipamente în spațiul cosmic rămâne, pentru mulți observatori, pura speculație. Costurile uriașe, dificultățile tehnice de mentenanță și problemele legate de conectivitate reprezintă bariere aproape insurmontabile pe termen scurt sau mediu. În plus, această idee riscă să devieze atenția de la rezultatele concrete și măsurabile, devenind mai degrabă o promisiune futuristă decât o soluție pragmatică.

Pe măsură ce Tesla își reafirmă angajamentul față de proiectul Dojo, rămâne de văzut dacă aceste mișcări strategice vor duce la un avantaj competitiv real sau dacă doar vor întări imaginea de companie ambițioasă, dar încă în căutarea unui model coerent de evoluție în AI. Într-un peisaj în care tehnologia devine un factor central în toată industria auto și nu numai, inovația internă și infrastructura de calcul de ultimă generație ar putea face diferența în următorii ani.