Într-o lume în care tehnologia digitală pare să fie solutia definitivă pentru educație, tot mai multe semnale de alarmă indică faptul că poveștile despre progres neglijează un aspect esențial: atenția și funcțiile cognitive ale noilor generații pot fi în recul. Recent, un studiu prezentat în America avertizează că, în multe țări dezvoltate, dezvoltarea cognitivă a copiilor s-a plafonat sau chiar a început să se inverseze în ultimele două decenii. În contextul în care școlile și părinții simt tot mai acut impactul distragerilor digitale, descoperirile acestea marchează o schimbare de paradigmă în modul în care privim tehnologia și educația.

### Efectul Flynn și realitatea scăderii performanței intelectuale

Povestea creșterii inteligentei de la o generație la alta, susținută timp de decenii de efectul Flynn, nu mai este garantată. În unele regiuni din Scandinavia, cei mai recente indicatori indică chiar stagnare sau scăderi ale scorurilor la teste cognitive. Fenomenul, denumit adesea „reverse Flynn effect”, arată că nu toate alegerile societății, în privința educației și a tehnologiei, contribuie la evoluție pozitivă. Riscul ca valorile dezvoltării cognitive să încetinească sau chiar să se inverseze devine o realitate dacă nu intervenim prompt.

Potrivit studiilor internaționale, performanțele elevilor sunt influențate de factori precum pandemia, inegalitățile sociale și sistemele educaționale, însă unul din cei mai constanți este impactul distragerilor digitale. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) a evidențiat că utilizarea excesivă a dispozitivelor pentru divertisment în timpul orelor de curs corelează cu rezultate mai slabe. În același timp, elevii recunosc adesea că sunt distrași de propriile telefoane sau de colegi, ceea ce afectează semnificativ procesul de învățare.

### Modelul danez: de la digitalizare la reguli ferme

În combinația dintre alarmă și reacție, Danemarca a îndrăznit o mișcare radicală. În loc să reducă la tăcere tehnologia, autoritățile au optat pentru eliminarea telefonului din peisajul școlar, prin politici ferme precum interdicția telefonului mobil pentru elevi la începutul anului școlar 2026/2027. Tacticile au fost simple, dar eficiente: elevii își lasă telefoanele într-un seif pentru a elimina tentația de a verifica notificările. Aceasta nu e doar o decizie de moment, ci parte a unui plan mai amplu de a recupera atenția, de a stimula socializarea autentică și de a crea un mediu mai concentrat.

Pe plan legislativ, Danemarca merge mai departe, anunțând chiar o interdicție pentru copiii sub 15 ani de a accesa rețele sociale, cu excepția cazurilor în care părinții își dau acordul. Aceste măsuri, care se aplică inclusiv în timpul orelor și în spațiile de afterschool, arată o abordare clară și strategică pentru a reface legătura între elevi, pentru a preveni pătrunderea excesivă a digitalului în viețile lor.

### Întrebări despre viitor: tehnologie și echilibru

În România, discuțiile despre limitarea accesului la platforme sociale și despre reguli în sălile de clasă acoperă tot mai mult un spațiu public. Cu toate acestea, soluțiile nu trebuie să cadă în extremism, ci să vizeze echilibrul. Specialiștii recomandă părinților și educatorilor să creeze spații fără ecrane pentru perioade regulate, să promoveze cititul pe hârtie și să reorganizeze modalitatea de gestionare a dispozitivelor din timpul orelilor.

Chiar dacă nu toate sistemele educaționale pot adopta soluțiile daneze în mod imediat, mesajul rămas clar este acela că nu technologia în sine este inamicul, ci modul în care o gestionăm. În fond, cea mai valoroasă resursă a secolului XXI este atenția. Învățământul și societatea, în ansamblul lor, trebuie să înțeleagă că tehnologia, atunci când e folosită cu măsură și scop, nu trebuie să înlocuiască, ci să completeze procesul de învățare și dezvoltare mentală. Întrebarea nu mai este dacă vom reuși să reducem digitalizarea, ci dacă vom ști să o punem în serviciul creierelor și al societății noastre.