Europa se află într-un moment critic în privința infrastructurii digitale, fiind dependentă masiv de companii americane pentru serviciile de cloud. Aproximativ 70% din piața europeană de cloud este controlată de giganți precum Google, Microsoft și Amazon, ceea ce creează riscuri semnificative în contextul tensiunilor geopolitice actuale. În ultimele luni, incidente precum blocarea temporară a accesului la e-mailuri pentru procurorul-șef al Curții Penale Internaționale au adus în discuție problematica suveranității digitale și vulnerabilitatea infrastructurii critice.

Un astfel de episod a evidențiat dependența de tehnologia americană și impactul politicilor externe asupra serviciilor esențiale. În condițiile în care legislația americană, precum Cloud Act, poate intra în conflict cu interesele europene, dependența excesivă de soluțiile externe devine un risc sistemic pentru statele și organizațiile din UE. Controlul asupra datelor și cheilor de criptare este esențial pentru siguranța și autonomia digitală a europenilor, mai ales în fața amenințărilor de natură politică și legislativă.

Economia digitală din Europa se confruntă cu fenomenul de „winner-takes-most”, unde doar câțiva jucători domină piața. Cele trei companii americane controlează o proporție semnificativă din infrastructura de cloud, ceea ce face dificilă concurența pentru furnizorii europeni. În plus, evoluția pieței favorizează concentrarea resurselor la nivel mondial, scalabilitatea și infrastructura de la marii operatori americani fiind greu de egalat pentru actorii locali.

Europa dispune însă de unele alternative pentru reducerea dependenței. Există furnizori precum OVHcloud, IONOS, Hetzner sau Scaleway, precum și soluții „suverane”, operate în parteneriat cu giganti globali, dar cu control tehnic și juridic local. Germania, de exemplu, a implementat modele precum plataforma „Delos Cloud”, care combină tehnologii globale cu gestionare europeană, oferind astfel soluții mai sigure pentru sectorul public și privat.

În ceea ce privește reducerea dependenței pentru utilizatori și instituții, pasii includ migrarea treptată către soluții open-source, separarea cheilor de criptare și diversificarea furnizorilor. Aceste strategii contribuie la creșterea rezilienței infrastructurii digitale și la limitarea vulnerabilităților politice și de securitate.

Gigantii americani, precum Microsoft, au anunțat „angajamente digitale” pentru Europa, inclusiv în privința contestării în instanță a ordinelor guvernamentale de suspendare. Companiile investesc masiv în extinderea capacităților în UE și în dezvoltarea de soluții de „cloud suveran”, presionând și pe piața europeană să crească transparența și controlul asupra datelor.

Pentru decidenți și organizații europene, elaborarea unei strategii în trei pași devine esențială: clasificarea datelor conform riscului, diversificarea furnizorilor și implementarea de masuri contractuale care să asigure custodia cheilor și controlul asupra accesului. Susținerea investițiilor în tehnologii critice precum AI, semiconductori și infrastructură digitală este vitală pentru întărirea suveranității europene în domeniul digital.

În final, reducerea dependenței de infrastructura digitală americană este un proces de durată, ce necesită efort coordonat și monitorizare continuă. Promovarea soluțiilor locale și verificarea constantă a evoluțiilor tehnologice rămân esențiale pentru asigurarea unei infrastructuri digitale reziliente și autonome în Uniunea Europeană.