Obezitatea nu afectează toți oamenii în același mod, iar diferențele genetice pot explica de ce unii indivizi cu exces în greutate rămân sănătoși, în timp ce alții dezvoltă probleme grave precum diabetul de tip 2 sau bolile cardiovasculare, conform unui nou studiu.

Cercetarea, realizată de specialiști de la o faimoasă școală de medicină din New York și de la universitatea din Copenhaga, aduce o perspectivă clară asupra modului în care obezitatea influențează sănătatea metabolică – procesele prin care organismul transformă și folosește energia, cum ar fi controlul glicemiei, colesterolului și tensiunii arteriale.

De-a lungul ultimelor 30 de ani, numărul persoanelor cu obezitate a crescut foarte mult la nivel mondial. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, în 2022, una din opt persoane din lume avea obezitate, iar numărul adulților afectați s-a dublat față de anul 1990, în timp ce obezitatea în rândul adolescentelor a crescut de patru ori.

De mult timp, obezitatea este considerată un factor de risc pentru boli grave, inclusiv hipertensiune arterială, dislipidemii (niveluri anormale de colesterol), diabet de tip 2 și afecțiuni cardiovasculare.

Echipa de cercetare a analizat date genetice de la peste 450.000 de oameni de origine europeană, comparând nivelul de grăsime corporală cu indicatori ai sănătății metabolice, precum tensiunea arterială, colesterolul și glicemia.

Rezultatele au identificat 266 de variante genetice care par să permită acumularea de grăsime fără a crește proporțional riscul de boli metabolice.

Persoanele care au aceste variante genetice tind să acumuleze mai multă grăsime, dar au un risc mai scăzut de a dezvolta complicații precum diabet sau boli de inimă.

Descoperirile ar putea schimba modul în care medicii estimează, previn și tratează problemele legate de obezitate în viitor.

„Aceste informații pot ajuta medicii să determine cei mai vulnerabili pacienți și să dezvolte tratamente noi, care să imite efectele protectoare ale genelor observate la anumite persoane”, a explicat dr. Nathalie Chami, autorul principal al studiului.



Sursa articol