Criza digitală și educațională a copiilor din România: rezultate alarmante în rapoartele UNICEF

Situația educației digitale în rândul elevilor români se află într-un punct critic. Noile rapoarte naționale realizate de UNICEF, în colaborare cu compania de testare și evaluare educațională BRIO, scot la iveală o imagine sumbră a nivelului de competențe și alfabetizare științifică în rândul tinerilor din România. Datele relevă că doar o very mică parte, anume 0,2%, a elevilor de toate vârstele are competențe digitale considerate înalte, în timp ce 43% dintre aceștia sunt sub nivelul de literație științifică.

Un decalaj uriaș față de așteptări și alte țări europene

Rezultatele aduc în prim-plan o criză acută a educației digitale și a abilităților de învățare în lumea contemporană. În Europa, aproape toate statele s-au angajat în programe naționale pentru dezvoltarea competențelor digitale la elevi, însă România stă și mai slab decât media continentală în acest domeniu. Astfel, doar un sfert dintre elevii evaluați ating un nivel minim de alfabetizare digitală, ceea ce ridică semne de întrebare asupra perspectivei acestor copii de a se adapta pe piața muncii și în societate. “Această discrepanță între competențele digitale și nevoile reale ale societății este extrem de periculoasă pentru dezvoltarea socio-economică a țării,” avertizează specialistul în educație Daniel David.

Fenomenul analfabetismului funcțional se adâncește

Deși problema analfabetismului funcțional nu este una nouă, rapoartele confirmă că această problemă persistă și se agravează. În termeni simpli, mulți elevi știu să citească și să scrie, dar nu pot înțelege sau folosi informațiile pe care le au în contexte practice. Astfel, 43% dintre elevi sunt sub nivelul literatiei științifice, ceea ce înseamnă că nu pot înțelege conceptele fundamentale ale științei, statisticilor sau tehnologiei. Daniel David subliniază că aceste disfuncții nu sunt doar un eșec al sistemului educational, ci afectează întreaga societate, punând în pericolcapacitatea țării de a evolua în era digitală.

Contextul și cauzele acestor rezultate alarmante

Criza educației digitale din România nu poate fi înțeleasă în izolare. Sistemul educațional s-a confruntat mereu cu resurse insuficiente și cu un curriculum deseori învechit față de necesitățile actuale. În plus, pandemia de COVID-19 a amplificat dezechilibrele, expunând diferențele majore în accesul la tehnologie și la învățarea online. În timp ce alte țări au reușit să implementeze rapid instrumente digitale și programe de sprijin, România a rămas în urmă, lăsându-i pe elevi în urmă cu abilitățile de bază.

Implicații pe termen lung și direcții de acțiune

Rezultatele acestor cercetări sunt un semnal de alarmă pentru autorități. Liderii politici și pedagogii trebuie să acționeze rapid pentru a crea un plan integrat de modernizare a sistemului educațional. Promovarea competențelor digitale, digitalizarea proceselor de predare și implicarea mediului privat în sprijinirea elevilor trebuie să devină priorități. În plus, implicarea părinților și a comunităților locale în susținerea educației digitale poate contribui la reducerea decalajelor.

Deși rapoartele indică o realitate sumbră, ele și oferă un punct de plecare pentru schimbare. Este esențial ca toți actorii implicați în sistemul educațional să conștientizeze că, în era digitală, alfabetizarea și competențele științifice sunt indispensabile pentru dezvoltarea unei societăți sănătoase și competitive. În acest moment, răspunsul trebuie să fie politic, strategic și urgent, dacă vrem ca generațiile viitoare ale României să nu rămână în urmă în cursa digitalizării globale.