Primarii din București aleg să asfalteze pe terenuri private, ignorând litigii și dificultăți legale

Decizia de a transforma terenuri private în spații de parcare sau locații de sport reprezintă o problemă tot mai frecventă în Capitală, unde primarii folosesc metode adesea controversate pentru a amenaja infrastructură urbană. Ultimele scandaluri legate de aceste practici arată o tendință îngrijorătoare de a ignora normele legale și de a interveni pe terenuri revendicate de proprietari sau neînregistrate oficial în patrimoniul municipalității.

O serie de intervenții fără aviz în Sectorul 4 și Sectorul 3

În 2022, primarul Daniel Băluță de la Sectorul 4 a fost implicat într-un scandal major, după ce a autorizat construirea unei parcări lângă stația de metrou Timpuri Noi, pe un teren privat revendicat de foști proprietari. Terenul, aflat în litigiu, nu a fost cadastrat sau înregistrat oficial în patrimoniul Primăriei Municipiului București, iar Primăria Capitalei a confirmat că nu a fost emis nici un aviz de defrișare pentru zonele afectate.

Conform declarațiilor și verificărilor făcute de autorități, firma contractată a tăiat ilegal cinci copaci, ceea ce a dus la o amendă de 5.000 de lei. În același timp, primăria a ignorat avertismentele cu privire la situația juridică complicată, iar lucrările au continuat, chiar dacă terenul nu aparținea legal de Primărie. De altfel, consilierii locali USR au încercat să atragă atenția publică, acuzând că aceste acțiuni reprezintă o încălcare flagrantă a legii.

De asemenea, accesul în această parcare s-a făcut inițial pe trotuar, afectând circulația pietonală. În ciuda restrăngerilor temporare, parcarea a fost redeschisă în 2024, fiind validată pentru funcționare în sistemul park&ride, prezentând o decizie contondentă din perspectiva legalității și a protecției mediului.

Extinderea pe terenuri care nu aparțin primăriilor

Fenomenul nu se limitează doar la Sectorul 4. Tot în 2022, din inițiativa primarului Daniel Băluță, primăria a început amenajarea mai multor terenuri de sport și o parcare pe strada Dealul Bradului, pe un teren privat, a cărui expropriere fusese respinsă de consiliul local. În ciuda faptului că terenul a rămas proprietate privată, administrația a încheiat un contract de chirie pe zece ani, plătind 4.000 de euro lunar pentru dreptul de folosință.

Această situație a stârnit controverse, mai ales pentru că terenurile de sport au fost amplasate între două drumuri circulante, fără protecție vegetală sau condiții minime de confort pentru utilizatori. Lipsa copacilor și a umbririi adecvate ridică semne de întrebare cu privire la preocuparea reală pentru sănătatea și siguranța celor care le folosesc.

Impactul asupra mediului și asupra rivalităților politice

Implicarea în aceste proiecte de infrastructură pe terenuri fără acordul proprietarilor, sau fără avizele necesare, aduce în discuție dileme legate de legalitate și responsabilitate. Departe de a fi simple greșeli administrative, aceste practici pot avea repercusiuni majore asupra mediului, mai ales prin defrișarea ilegală a arborilor, și asupra încrederii în administrația locală.

Pe fondul acestor controverse, și alte acțiuni similare au ieșit la lumină. Anul trecut, primăria Sectorului 4 a continuat să amenajeze terenuri pentru sport pe un teren privat, refuzând inițial exproprierea propusă. După respingerea acesteia, administrația a început să plătească chirie proprietarilor, fiind astfel prinsă într-un conflict de autoritate și legalitate.

Victoria juridică pentru protagoniștii legii a venit recent, când DNA l-a interzis pe Robert Negoiță, fost primar al Sectorului 3, să își exercite funcția, ca urmare a unor investigații privind asfaltări ilegale pe 11 străzi. Procurorii îl acuză pe Negoiță de încălcări grave ale legii, iar perioada controlului judiciar, însoțită de o cauțiune de 800.000 de lei, subliniază gravitatea situației.

Toate aceste exemple indică o tendință sumbră: în loc să se apeleze la soluții legale și transparente, unele administrații locale preferă să acționeze pe terenuri private, de multe ori revendicate, fără respectarea procedurilor imperative. În absența unui control ferm și a unei sancțiuni eficiente, astfel de situații riscă să devină un model periculos pentru gestionarea urbană a Bucureștiului. Sensibilitatea asupra legalității acestor operațiuni și preocuparea pentru mediu și drepturile proprietarilor trebuie să rămână în centrul dezbaterilor publice și ale factorilor de decizie în anii care urmează.