Capitala României se află în pragul unei transformări radicale a malurilor Dâmboviței, râul ce străbate orașul și care, în prezent, este perceput mai degrabă ca o barieră, decât ca o resursă de valoare. Proiectul de reabilitare a albiei betonate a Dâmboviței, inițiat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23, urmărește transformarea totală a zonei până în 2035, într-un adevărat coridor verde-albastru, menit să răcorească orașul, să-i crească biodiversitatea și să conecteze cartierele, oferindu-le spații publice de calitate.

### Schimbări radicale în peisajul Dâmboviței

Planurile pentru reconfigurarea malurilor râului includ refacerea și revitalizarea zonei, astfel încât Dâmbovița să devină nu doar un element estetic, ci și un pilon de soluții pentru provocările urbane. În prezent, apa reprezintă un element delimitator, fiind percepută adesea ca o barieră, mai mult decât ca o oportunitate de a revitaliza orașul. Aceasta trebuie să devină, în viziunea arhitectului Teodor Frolu, un spațiu public de întâlnire și de relaxare, precum cele de pe malurile Senei sau ale Dunării.

Proiectul se înscrie într-un program amplu, intitulat „Dâmbovița Apă Dulce”, care urmărește să readucă râul în inima orașului, conferindu-i o funcție similară cu cele din marile capitale europene. Asociația Ivan Patzaichin a organizat anul trecut un concurs cu 29 de proiecte înscrise, din care au fost selectate șase planuri inovatoare menite să transfigureze complet zona. Dezvoltarea acestor idei și implementarea lor efectivă se vor face etapizat, urmând ca în 2025 să fie funcțională prima fază a proiectului, iar până în 2035 întregul coridor să fie consolidat.

### Reconversia Splaiului și noi perspective pentru traficul urban

O altă componentă majoră a proiectului este revitalizarea Splaiului Independenței, malul Dâmboviței care în prezent funcționează precum o autostradă traversată de trafic intens. Odată cu finalizarea autostrăzii de centură A0, care va prelua traficul de tranzit, Splaiul va putea fi transformat într-un spațiu de promenadă, destinat exclusiv traficului local și celor care doresc să se bucure de priveliște și de atmosferă.

Arhitectul Teodor Frolu susține că „dacă acum Splaiul Unirii este ca un fel de tub, o autostradă de traversare din partea în est în vest sau invers, avem deja alternativa A0, care n-a existat până de curând. Acum, când intrăm în oraș dintr-o parte sau alta, Waze-ul nu-ți mai dă ruta prin oraș, pentru că înseamnă timp mai lung pierdut, blocaje și lucruri de genul ăsta. Deci alternativa ca să scoatem traficul de tranzit există deja”. Odată cu aceste schimbări, malurile Dâmboviței vor putea fi aduse în circuitul pietonal și pentru agrement, fiind integrate în rețeaua de spații verzi și de distracții urbane.

Arhitectul consideră că termenul de 2035 pentru finalizarea acestor lucrări poate fi, însă, devansat. „Proiecte precum cele din Piața Unirii sau Lacul Morii încep deja să prindă contur, iar investițiile sunt în curs, ceea ce ar putea reduce perioada și să aducă în realitate o transformare mult mai rapidă a zonei”, explică el.

Transformarea Dâmboviței în tronsonul său de până la Glină reprezintă o viziune de viitor, un exemplu de angajament pentru un oraș mai verde, mai sănătos și mai prietenos cu locuitorii. Cu fiecare pas, Bucureștiul se apropie de o reconfigurare a spațiului urban, menită să fie nu doar estetică, ci și funcțională, contribuind la combaterea efectelor de insulă de căldură și la facilitarea mobilității durabile. În plus, perspectivele pentru finalizarea și extinderea acestor proiecte devin tot mai concrete, ceea ce indică o schimbare de paradigmă pentru capitala noastră.