ULTIMA ORA
Societate

Curtea Supremă judecă azi dosarul „Loviturii de stat”: Georgescu și Potra, în vizor

Cristian Marinescu

Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) judecă contestațiile în dosarul de tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, unde sunt implicați Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți suspecți. Decizia vine după ce Curtea de Apel București a confirmat legalitatea rechizitoriului și a dispus începerea judecății pe fond. Procesul a început pe 14 aprilie, cu Georgescu în fața ÎCCJ, întâmpinat de susținători.

Detaliile acuzațiilor

Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă de acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicare de informații false. Horațiu Potra este acuzat de tentativă la comiterea unor infracțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive și operațiuni cu articole pirotehnice fără drept. Dosarul, deschis de Parchetul General, se referă la evenimentele din decembrie 2024, când Potra și mercenarii săi au fost opriți în trafic, în apropierea Bucureștiului.

Conform procurorilor, pe 7 decembrie 2024, Georgescu și Potra au pus la cale, într-un centru de echitație din Ilfov, un plan de deturnare a unui protest de susținere față de un fost candidat la prezidențiale. La întâlnire au participat Potra, Georgescu, Sechilă și Marian Burcea, garda de corp a lui Georgescu. Ulterior, Georgescu ar fi transmis prin telefon liderului organizației de extremă dreapta Frăția Ortodoxă, Dan Grăjeanu, un îndemn concret pentru ziua următoare.

Protestul și rolul mercenarilor

Procurorii susțin că întâlnirea coordonată de Georgescu a fost o pregătire pentru „evenimente destabilizatoare”, menite să „creeze haos și nesiguranță”. Protestul, organizat în fața Catedralei Mântuirii Neamului pe 8 decembrie 2024, trebuia deturnat prin violență. Potra ar fi fost responsabil de adunarea mai multor persoane, inclusiv mercenari înarmați.

Mercenarii ar fi avut asupra lor materiale pirotehnice de mare putere și alte obiecte periculoase. Principalul lor rol, conform procurorilor, era să creeze un climat de teroare, cu scopul de a cere reluarea turului doi al alegerilor prezidențiale. Procurorii au descris acțiunile ca fiind o „operațiune paramilitară de destabilizare națională”.

Potrivit surselor judiciare, acțiunile violente din cadrul protestelor pot duce la consecințe dezastruoase. Până în prezent, nu au fost făcute publice detalii suplimentare despre aceste contestații.