O instanță americană confirmă: inteligența artificială nu poate avea drepturi de autor
Curtea Supremă a Statelor Unite a refuzat să examineze un caz privind drepturile de autor pentru o imagine generată de inteligența artificială, consolidând astfel decizia că operele create exclusiv de mașini nu pot beneficia de protecție legală. Decizia are implicații importante într-o perioadă în care disputele legale legate de inteligența artificială și proprietatea intelectuală sunt tot mai frecvente.
Litigiul a fost inițiat de informaticianul Stephen Thaler, care a încercat să obțină copyright pentru o imagine intitulată „A Recent Entrance to Paradise”, generată de un sistem de inteligență artificială fără intervenție umană directă. Thaler a argumentat că opera ar trebui să fie protejată legal, dar autoritățile americane au respins inițial cererea. Cazul a ajuns în cele din urmă la cea mai înaltă instanță din țară, care a ales să nu intervină, menținând astfel deciziile instanțelor inferioare.
Doar oamenii pot fi considerați autori, conform legii americane
Principala problemă ridicată în acest caz este interpretarea legii drepturilor de autor. Biroul pentru Drepturi de Autor din SUA a respins cererea lui Thaler, argumentând că legislația presupune existența unui autor uman. Instanțele inferioare au confirmat această interpretare, stabilind că o lucrare trebuie să aibă un creator uman pentru a putea fi protejată legal. Cu alte cuvinte, dacă o imagine, o melodie sau un text sunt create în întregime de o inteligență artificială, acestea nu pot fi considerate opere protejate de copyright.
Autoritățile federale au susținut, de asemenea, acest punct de vedere. Deși termenul „autor” nu este definit explicit în lege, contextul legislației indică faptul că acesta se referă la o persoană, nu la o mașină. Prin refuzul de a analiza cazul, Curtea Supremă a consolidat această interpretare juridică, stabilind un precedent clar pentru cazurile viitoare.
Impactul deciziei asupra industriei de inteligență artificială
Decizia Curții Supreme vine într-un moment de tensiune pentru industria de inteligență artificială, care se confruntă cu un număr tot mai mare de procese legate de drepturile de autor. Unele companii sunt acuzate că au antrenat algoritmi pe baza unor opere protejate fără acordul creatorilor. Generatoarele de imagini, precum Midjourney, au fost deja date în judecată de companii mari, în timp ce artiști vizuali au intentat procese împotriva unor giganți tehnologici, susținând că lucrările lor au fost utilizate fără permisiune.
Această decizie stabilește clar că, fără contribuție umană semnificativă, creațiile generate exclusiv de algoritmi nu pot beneficia de protecția drepturilor de autor. Thaler a încercat, de asemenea, să extindă recunoașterea legală a inteligenței artificiale și în domeniul brevetelor, dar fără succes. El a susținut că un sistem AI numit DABUS ar fi inventat anumite produse, dar autoritățile nu i-au dat câștig de cauză.
Ca urmare a acestei decizii, agenția americană pentru brevete și mărci s-a confruntat cu un număr record de cereri de brevet care au menționat inteligența artificială ca inventator, dar a respins majoritatea acestor cereri.
