curtea de justiție a uniunii europene a decis că o autoritate judiciară nu poate să refuze executarea unui mandat european de arestare și să preia ea însăși executarea pedepsei fără consimțământul statului care a emis acest mandat. această decizie a fost luată într-un dosar în care a fost sesizată de curtea de apel bucurești despre situația unui român condamnat pentru înșelăciune, pe care autoritățile italiene refuză să îl extrădeze. pentru a înțelege mai bine această situație, este important să explicăm ce este un mandat european de arestare și cum funcționează el în practică.

mandatul european de arestare este o procedură judiciară simplificată, prevăzută de dreptul uniunii europene, care permite arestarea unei persoane în statul membru în care aceasta se află și predarea sa statului membru care a emis mandatul, pentru a fi urmărită penal în acest din urmă stat sau pentru a executa în acest stat pedeapsa la care a fost condamnată. această procedură se bazează pe principiile încrederii și recunoașterii reciproce între statele membre ale uniunii europene. în cazul în care un stat membru refuză să execute un mandat european de arestare, acesta trebuie să obțină consimțământul statului membru emitent pentru preluarea executării pedepsei.

în românia, există peste 4.000 de persoane care se sustrag executării pedepselor, conform datelor centralizate de poliția română. printre acestea se numără și persoane condamnate definitiv, care au fugit din țară pentru a scăpa de închisoare, cum ar fi sorin oprescu, alina bica, mario iorgulescu sau dragoș săvulescu. statul român a plătit sume uriașe pentru a aduce în românia condamnați fugari din țări precum brazilia, republica dominicană sau costa rica.

totodată, în mai 2024, parlamentul a adoptat o lege care îi obligă pe fugarii care s-au sustras urmării penale sau executării condamnărilor să plătească cheltuielile judiciare în cazul aducerii în țară. decizia curții de justiție a uniunii europene are implicații importante pentru combaterea fugiților și pentru asigurarea respectării legislației penale în statele membre ale uniunii europene. prin această decizie, se subliniază importanța cooperării judiciare între statele membre și necesitatea respectării procedurilor stabilite pentru executarea mandatelor europene de arestare.