Primăria Sectorului 3 a inaugurat recent Bulevardul Iuliu Hațieganu, dar neregulile legale legate de recepția oficială a lucrării au fost scoase la iveală de un raport recent al Curții de Conturi. În data de 20 ianuarie 2026, inspectorii instituției au dezvăluit faptul că, deși bulevardul a fost pus în funcțiune, procesul de recepție nu a fost făcut conform normelor legale, fiind ignorate pașii esențiali de notificare și depunere a documentației necesare.

Problema nu este doar legată de formalități administrative. În februarie 2025, jurnaliștii de la Buletin de București au publicat o investigație dură intitulată „Circuitul Negoiță”, care detalia modul în care lucrările de pe bulevardul Iuliu Hațieganu s-au realizat într-un mod discutabil, cu multiple petice și zone surpate. Concluziile lor relevau un adevărat sistem paralel de cheltuire a banului public, favorizat de o conglomerare de firme controlate politic, fără avizul decidenților din Consiliul Local.

Raportul Curții de Conturi aduce în prim-plan faptul că, în ciuda faptului că a fost dat în funcțiune, bulevardul nu a fost recepționat legal de către Primăria Sectorului 4, fiind o lipsă flagrantă de notificare și documente oficiale, unde, conform legii, procedurile trebuie să fie transparente și reglementate strict. În aceste condiții, recomandarea autorităților a fost ca Primăria Sectorului 3 să notifice oficial Primăria Sectorului 4 despre data recepției, astfel încât lucrarea să devină complet legală și să poată fi considerată în conformitate cu normele în vigoare.

Dincolo de formalități, analizele financiare indică o altă problemă. În ciuda sumei oficiale de aproximativ 8.951.200 de lei publicată pe site-ul Primăriei Sectorului 3, Curtea de Conturi a descoperit că investiția reală depășește cu peste 2 milioane de lei suma aflată în evidențe. Astfel, dezvoltarea bulevardului, finalizată în doar 60 de zile, a costat în realitate peste 10 milioane de lei, incluzând și cheltuielile din 2024, când au fost efectuate alte plăți suplimentare pentru reparații.

De la terminarea construcției, bulevardul a devenit subiectul unor controverse legate de calitatea și durabilitatea investiției. Reparațiile repetate pe asfalt și trotuare, precum și tasările de teren, ridică întrebări cu privire la modul în care s-au gestionat fondurile publice și dacă aceste suprafețe au fost construite durabil din start. În ciuda declarațiilor primarului Robert Negoiță, care susține că toate reparațiile au fost acoperite de garanție, acestea sunt suportate tot din bugetul local, ceea ce alimentază suspiciuni asupra transparentizării cheltuielilor.

Primarul ocupă o poziție de reticență față de ultimele dezvăluiri, acuzând Buletin de București de „dezinformări” și susținând că bulevardul a fost realizat cu un efort financiar infim, de doar câteva milioane de lei. La ultima sa intervenție publică, chiar pe bulevardul în discuție, Negoiță a afirmat: „Păi, nu e mult, oameni buni. Este minuscul. Deci, cine în țara asta a mai reușit să facă un bulevard de 2 km cu opt milioane de lei.” El a acuzat, de asemenea, “spectacole” de manipulare menite să arate altceva decât realitatea, subliniind că întreaga lucrare a fost realizată exclusiv de primărie, cu utilaje proprii și salarii plătite din bugetul local.

În ce privește modul de gestionare a fondurilor, investigațiile continuă să scoată la lumină practici discutabile, legate de utilizarea asumării unor cheltuieli ascunse sau de lipsa unui control real asupra investițiilor publice importante. Un recent raport al Curții de Conturi accentuează faptul că, în ciuda declarațiilor oficiale, bulevardul continuă să fie un simbol al unui sistem de cheltuieli opace și de resurse risipite, cu meandre birocratice și interese politice suprapuse peste nevoie reală de infrastructură durabilă.

Pe măsură ce cazul se adâncește, speculațiile legate de modul în care anumite firme și clienți politici au fost implicate în aceste proiecte prind contur. Investigațiile recente vor continua să urmărească aceste filiere, iar oficialii promit să ceară explicații suplimentare și să fortifice controalele pentru a evita repetarea unor asemenea situații. Întrebarea rămâne dacă, în acest scandal, vor fi trase toate răspunderile și dacă în procesul de investiții publice vor fi impuse cu adevărat măsuri de responsabilizare și transparență.