Curtea de Apel București a respins solicitarea de suspendare a decretului prezidențial prin care Dacian Dragoș a fost numit judecător la Curtea Constituțională, menținând astfel în funcție pe acesta cel puțin până la soluționarea pe fond a cererii de anulare a respectivului decret. Decizia, pronunțată zilele trecute, întărește poziția actualului magistrat, care a fost numit în postul de judecător constituțional în condițiile în care cererile contestatarilor continuă să fie judecate de instanța supremă.

Această decizie redeschide un capitol sensibil și controversat în domeniul justiției și al instituțiilor de stat, având în vedere contextul tensiunilor legate de modul de numire al judecătorilor la Curtea Constituțională, un for fundamental în garantarea echilibrului între puteri. În ultimele luni, odată cu apariția contestării decretului de numire al lui Dacian Dragoș, discuțiile s-au intensificat, invocându-se probleme legate de legalitatea și implicarea politică în procesul de selecție, dar și de eventuale conflictuale de interese.

### Decizia instanței: respingerea suspendării decretului

Curtea de Apel București a decis, în urma unei analize ample, că nu sunt motive suficiente pentru a suspenda decretul președintelui țării de numire a lui Dacian Dragoș în funcția de judecător la Curtea Constituțională. Astfel, magistrații au stabilit că toate procedurile legale au fost respectate în procesul de numire, iar suspendarea decretului ar putea aduce atingere stabilității instituționale.

Decizia nu pune capăt contestărilor, însă, având în vedere că problema principală – legalitatea și constituționalitatea numirii – a fost trimisă spre clarificare Curții Constituționale. În cadrul acestei proceduri, CCR urmează să stabilească dacă sintagma „activitate juridică” – utilizată în contextul numirii – este interpretabilă în sensul în care Dacian Dragoș îndeplinește în mod corespunzător condițiile pentru a fi judecător constituțional.

### Contextul politic și justițiar din jurul numirii

Numirea lui Dacian Dragoș a fost contestată atât din motive tehnice, cât și politice. Susținătorii lui cred că numirea sa s-a făcut cu respectarea procedurilor legale, în timp ce criticii invocă influențe politice și posibile conflicte de interese, având în vedere activitatea profesională anterioară și mandatul său în diverse funcții administrative, care ar putea pune la îndoială imparțialitatea sa.

De altfel, în toate aceste controverse, supozițiile legate de un proces de selecție neclar și de anumite influențe externe au fost intens mediatizate, ducând la o creștere a tensiunilor în interiorul și în jurul Curții Constituționale. În plus, contestările au fost duse până în instanța supremă, unde deocamdată Tribunalul a hotărât doar asupra suspendării temporare a decretului, decizie pe care Curtea de Apel a refuzat-o să o mențină.

### Ce urmează pentru Dacian Dragoș și cererea de anulare

În timp ce instanțele judecătorești conturează cadrul legal în care Dacian Dragoș va ocupa funcția, procesul privind anularea decretului de numire al său continuă. Cererea a fost formulată de o serie de contestatari, care solicită înlăturarea sa din poziția de judecător la Curtea Constituțională, invocând vicii de procedură și premise legale discutabile în procesul de numire.

În cazul în care Curtea Constituțională va decide să analizeze și să respingă această cerere, Dacian Dragoș va putea să își exercite atribuțiile în noua funcție, cel puțin până la o decizie definitivă. Însă, dacă Tribunalul sau ulterior CCR vor decide contrariul, numirea sa ar putea fi anulată, deschizând astfel o criză politică și instituțională în care legitimitatea Curții va fi serios pusă la îndoială.

### Perspective și posibile următoare episoade

În lipsa unei decizii finale din partea Curții Constituționale, situația lui Dacian Dragoș rămâne incertă. Toți ochii sunt ațintiți acum asupra verdictului CCR, care va avea nu doar implicații legale, ci și politice, în contextul tensiunilor existente în sânul instituțiilor de stat.

Pe de altă parte, această dispută reiterează necesitatea unui cadru clar și transparent pentru numirea judecătorilor la CCR, pentru a evita astfel de situații de criză, care pot afecta încrederea publicului în instituțiile justiției și în statul de drept. Până la soluționarea definitivă, Dacian Dragoș va rămâne în funcție, dar perspectiva unei decizii de anulare continuă să planeze, iar scena politică și judiciară așteaptă cu interes evoluțiile următoare.