La începutul lunii septembrie 2025, Secțiile unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis să solicite Curții Constituționale a României avizarea asupra legii referitoare la pensiile de serviciu ale magistraților.

„Prin votul exprimat, judecătorii instanței supreme transmit un ‘nu’ clar oricărei tentative de a diminua independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată sau relativizată prin argumente temporare. Ea reprezintă o condiție esențială a democrației și a statului de drept”, se arată într-un comunicat al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Potrivit aceleiași surse, legea încalcă cel puțin 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și numeroase principii fundamentale ale fundamentelor statului de drept.

Premierul Ilie Bolojan a afirmat pe 27 august că, dacă Curtea Constituțională va respinge proiectul de lege privind pensiile magistraților, „este greu de crezut că acest guvern își va mai păstra legitimitatea pentru a rezolva alte nedreptăți”.

Proiectul de lege pentru pensiile magistraților abordează două dintre cele trei probleme principale legate de eficiență și echitate în domeniu, menținând independența justiției, după cum a explicat premierul.

Prima chestiune se referă la vârsta de pensionare. „Acest proiect prelungeste vârsta de pensionare până la 65 de ani, respectiv până la vârsta standard, și prevedea o perioadă de tranziție pentru creșterea treptată a vârstei de pensionare pe parcursul următorilor 10 ani”, a declarat premierul.

A doua problemă vizează valoarea pensiei în magistratură. „În varianta propusă, pensia nu va putea depăși 70% din ultimul salariu, fiind cea mai mare pensie dintre categoriile profesionale din România, însă aceasta va fi mai corect echilibrată și mai apropiată de realitate”, a explicat oficialul.



Sursa articol