În urma unor discuții aprinse ce au durat mai bine de trei ore, cei 9 judecători ai Curții Constituționale a României (CCR) au decis să amâne pentru o dată ulterioară luarea unei decizii referitoare la legea Guvernului Bolojan, care, dacă va fi adoptată, va duce la creșterea vârstei de pensionare a magistraților și la diminuarea pensiilor acestora. Această lege este o componentă esențială a Programului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar adoptarea ei ar putea aduce țării noastre un fond considerabil de 231 de milioane de euro.

Una dintre principalele obiecții formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) se referă la faptul că legea încalcă principiul independenței justiției și creează discriminare între magistrați și alți beneficiari de pensii de serviciu. De asemenea, ICCJ consideră că legea aduce atingere standardelor internaționale și caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, în urma căreia vârsta de pensionare a magistraților va crește treptat până la 65 de ani, iar cuantumul pensiei de serviciu va fi egal cu 55% din baza de calcul, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă.

Ce prevede legea care modifică pensiile magistraților este un subiect de mare interes și controversă, deoarece implică schimbări semnificative în ceea ce privește pensiile și vârsta de pensionare a magistraților. Această lege are aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), care consideră că ea aduce atingere independenței justiției și creează discriminare între magistrați și alți beneficiari de pensii de serviciu. CSM susține, de asemenea, că legea nu a fost justificată corespunzător de către Guvern și că ea nu este în concordanță cu standardele internaționale.

În această situație, este important de remarcat că decizia CCR vine la o dată critică, când justiția din România se confruntă cu provocări majore, inclusiv prescrieri și centralizarea puterii la nivelul unor magistrați care coabitează cu politicienii. De asemenea, recent, o investigație jurnalistică a evidențiat dosare concrete în care inculpați conectați politic sau foarte puternici pe planul afacerilor au beneficiat de procese întinse până la prescriere, ceea ce ridică serioase semne de întrebare cu privire la funcționarea justiției în România. Prin urmare, este esențial ca decizia CCR să fie luată cu maximă responsabilitate și să țină cont de toate implicațiile și consecințele posibile.