ULTIMA ORA
Tehnologie

Chatboții, noile unelte de anchetă ale Consiliului Concurenței Consiliul Concurenței din România a raportat un număr record de inspecții inopinate în 2025, iar atenția autorităților se îndreaptă tot mai mult către interacțiunile digitale

Cristian Marinescu

Chatboții, noile unelte de anchetă ale Consiliului Concurenței

Consiliul Concurenței din România a raportat un număr record de inspecții inopinate în 2025, iar atenția autorităților se îndreaptă tot mai mult către interacțiunile digitale. Firmele trebuie să fie conștiente că întrebările puse inteligenței artificiale (AI) pot fi folosite ca probe în investigațiile privind practicile anticoncurențiale. Un dialog aparent privat cu un chatbot nu mai este considerat confidențial din punct de vedere legal.

Conversațiile cu AI: un teren minat pentru companii

Un angajat care întreabă un chatbot „Cum putem alinia prețurile cu principalul concurent fără să fim depistați?” poate declanșa o investigație. Istoricul conversației devine un potențial mijloc de probă, la fel ca e-mailurile sau alte documente interne. Utilizarea AI creează senzația unui spațiu intim, dar din punct de vedere juridic, interacțiunea are loc printr-o platformă externă, supusă unor termeni și condiții. În lipsa unor politici interne clare, aceste conversații nu sunt protejate de secretul profesional.

O hotărâre judecătorească din Statele Unite a stabilit că dialogurile cu un chatbot nu beneficiază automat de privilegiul avocat-client, chiar dacă sunt ulterior transmise unui avocat. Amenda pentru încălcarea legislației privind concurența poate ajunge până la 10% din cifra de afaceri a companiei. Formulări precum „Care sunt riscurile dacă stabilim aceleași prețuri ca principalul competitor?” sau „Cum putem evita detectarea unei înțelegeri de împărțire a pieței?” pot ridica suspiciuni.

Măsuri practice pentru protejarea afacerii

Companiile trebuie să aplice un filtru înainte de a introduce informații în chatbot. Datele sensibile, cum ar fi prețurile, marjele, volumele, listele de clienți și planurile strategice, nu ar trebui discutate într-un cadru informal. Informațiile istorice sau cele deja publice prezintă un risc mai redus. Elaborarea unei politici interne privind utilizarea instrumentelor de inteligență artificială este esențială. Aceasta ar trebui să stabilească reguli clare despre datele ce pot fi introduse în AI, să definească nivelurile de acces și să fie susținută de instruire periodică.

Consiliul Concurenței a intensificat monitorizarea companiilor în ultimii ani, extinzând sferele de interes. În contextul digitalizării crescânde și al utilizării tot mai frecvente a inteligenței artificiale, companiile trebuie să își adapteze procedurile interne pentru a minimiza riscurile legale.