În satul Curciu din județul Sibiu, metodă de comunicare a sașilor de odinioară, „WhatsApp-ul săsesc”, se regăsește în plăcuțele de lemn utilizate pentru a chema vecinii în ajutor la diverse munci. Așa descrie localnica Dana Crișan, profesoară de limbi străine și ghid turistic, sistemul ingenios de comunicare al sașilor transilvăneni.
Răsăritul și apusul, anunțate de clopot
Biserica Evanghelică din Curciu, construită începând cu anul 1425, este un punct de atracție pentru turiști. Dana Crișan, profesoară de limbă germană și engleză, este ghidul vizitatorilor. Aceasta oferă informații despre istoria locală, dar și despre tradițiile săsești.
Clopotul bisericii este un alt element important. Un clopot turnat în 1536 anunță răsăritul și apusul soarelui. Un clopotar trage clopotul de două ori pe zi, dimineața și seara, orele variind în funcție de anotimp. Mai există două clopote, unul mai vechi decât biserica, datat din 1310, și un altul mai mic, din 1572, folosit pentru înmormântări.
„WhatsApp-ul” sașilor: plăcuțele de lemn
Sașii din Curciu erau organizați în vecinătăți, fiecare cu liderul său. Pentru a transmite mesaje, foloseau plăcuțe de lemn pe care erau gravate inițiale. Acestea circulau de la o persoană la alta, asigurând informarea întregii comunități.
„Acesta era WhatsApp-ul sașilor de odinioară”, explică Dana Crișan. Sistemul era simplu și eficient: liderul transmitea mesajul, cum ar fi convocarea pentru coasă sau săparea unei fundații, și oferea plăcuța. Aceasta ajungea la toți membrii vecinătății, asigurându-se că nimeni nu putea ignora informația.
Secretul din biserică
Biserica găzduiește o frescă de mari dimensiuni care surprinde scene biblice importante. Interesant este faptul că, în Cina cea de Taină, apare și săteanul care a plătit lucrarea, înfățișat îngenuncheat în fața lui Iisus.
Orga bisericii, deși necesită recondiționare, este funcțională. Sistemul de acționare al acesteia implica o persoană care producea aerul necesar prin acționarea unei pedale.
Recent, casa clopotarului și capela au fost transformate în spații de cazare printr-un proiect finanțat de Ministerul Culturii din Germania. Curciu atrage turiști din întreaga lume, inclusiv din Shanghai, aceștia fiind interesați de bisericile fortificate săsești.
