Temerile Bruxelles-ului legate de posibilitatea ca un stat fondator al Uniunii Europene să se îndrepte spre extremele politice au fost reactivitate recent, pe măsură ce criza politică din Franța a escaladat, determinând un aliat apropiat al președintelui Emmanuel Macron să se alăture oponenților care solicită demisia sa, conform unei publicații de știri.
Președintele francez se află sub o presiune intensă după ce ultima încercare a prim-ministrului de a crea un guvern stabil s-a eșuat în doar câteva ore. În plus, este tot mai posibil ca în următoarele săptămâni să aibă loc alegeri anticipate.
Atât la nivel federal, cât și în Parlament, victoria formațiunii politice condusă de Marine Le Pen devine tot mai realizabilă, ceea ce înseamnă că o figură eurosceptică, de extremă dreapta, ar putea în curând să reprezinte Franța în instituțiile centrale ale Uniunii Europene, alăturându-se astfel unui grup tot mai puternic de lideri populisti de dreapta.
Un reprezentant al Comisiei Europene, care a preferat să-și păstreze anonimatul, a spus că „avem un continent care a trecut prin război, lockdown-uri, o formă de dictatură la Budapesta și suntem obișnuiți să continuăm să funcționăm și în condiții de șocuri multiple”.
Totuși, el a adăugat: „Le Pen este diferită”, evidențiind o temere comună în Bruxelles, unde o schimbare radicală în conducerea Franței ar avea consecințe importante pentru Uniunea Europeană.
În condițiile în care extrema dreaptă îi îndeamnă pe liderii francezi să organizeze alegeri parlamentare anticipate, situația actuală ridică și posibilitatea unor alegeri prezidențiale anticipate, în eventualitatea în care Macron ar fi forțat să demisioneze. Macron a negat vehement această posibilitate, reafirmând că intenționează să continue până la finalul mandatului din 2027.
Dacă formațiunea populistă de extremă dreaptă s-ar instala la putere în Franța, acest lucru ar adânci problemele cu care se confruntă deja Uniunea Europeană, în special în consilii precum cel condus de Viktor Orbán din Ungaria, respectiv cel al lui Robert Fico din Slovacia, iar și liderul ceh recent ales, Andrej Babiš, ar putea fi de asemenea implicat.
Noua mișcare populistă amenință să pună în pericol politicile majore ale blocului comunitar, cu un impact semnificativ în domenii sensibile precum relațiile cu Rusia și programul de apărare. Liderii acestor țări au fost împotriva eforturilor UE de a impune sancțiuni împotriva Moscovei, ca răspuns la invazia Rusiei în Ucraina.
Babiš a declarat că va renunța la inițiativa de aprovizionare cu muniție pentru Ucraina, va contesta planurile NATO de creștere a cheltuielilor militare și va avea conflicte cu Comisia Europeană în legătură cu Pactul Ecologic European, pe care o figură politică de extremă dreaptă îl consideră de asemenea problematic.
Sursa: G4Media