Majoratul fiului primarului din Buftea, Gheorghe Pistol, a stârnit controverse, nu doar prin amploarea evenimentului, ci și prin costurile exorbitante generate. Petrecerea desfășurată la etajul 17 al unei clădiri One, cu o organizare sofisticată și o sumă estimată la aproximativ 100.000 de euro, a dat naștere multor întrebări despre transparență și trăind în lux în timpul unei perioade de criză economică.

O petrecere de lux într-un spațiu de închiriat pentru evenimente private

Sala unde a avut loc majoratul fiului edilului se află în centrul atenției, fiind o locație disponibilă pentru închirieri de evenimente, dar destinat unor ocazii speciale. Pentru acest eveniment, spațiul a fost transformat complet: mese, scaune, decor personalizat, sonorizare, lumini și aranjamente florale au devenit parte din peisajul fastuos. Potrivit relatărilor, cheltuielile au acoperit și cateringul, cu ospătari, lăutari, animație și băuturi, costurile fiind de aproape 100.000 de euro. Mai mult, petrecerea a fost atât de puternic sonor încât a fost auzită până la parter, de la etajul 17, ceea ce probabil a contribuit la impresia de eveniment excesiv de zgomotos.

Aceasta nu pare să fi fost o petrecere obișnuită de majorat. În condițiile în care au fost aduse elemente de decor personalizate, piloți de lumină, plasme de mari dimensiuni și o mobilizare impresionantă de personal, evenimentul pare să fi fost gândit mai mult ca o demonstrație de statut și putere, decât ca o simplă întâlnire de familie.

Gheorghe Pistol, unul dintre cei mai bogați primari din Județul Ilfov

Gheorghe Pistol este cunoscut ca fiind unul dintre primarii cu cele mai mari averi din județul Ilfov. Potrivit datelor publice, edilul deține un portofoliu impresionant de terenuri, atât în Buftea, cât și în județul Dâmbovița, precum și alte proprietăți. În ultimii ani, sumele pe care le-au primit despăgubiri de stat pentru terenurile expropriate pe traseul autostrăzii A0 l-au plasat în topul celor mai beneficiare persoane din județ.

Anul trecut, o anchetă a arătat că Gheorghe Pistol a intentat proces Ministerului Transporturilor, contestând suma de aproximativ 300.000 de euro primită drept despăgubiri, considerând-o insuficientă față de valoarea reală a terenurilor expropriate. Familia sa a primit în total peste 1,6 milioane de lei (aproximativ 330.000 de euro), fiind unul dintre cei mai mari beneficiari de despăgubiri pentru exproprieri. Terenurile pe care le deține depășesc 175.000 de metri pătrați, iar suma totală acordată de stat a fost de aproape 1,3 milioane de lei.

Astfel, primarul devine un exemplu de politician care, pe lângă funcția publică, și-a asigurat o averea consistentă din proprietăți și despăgubiri, conturându-i o imagine de bărbat de afaceri, nu doar de lider local. În declarația de avere depusă anul trecut, acesta anunța venituri din alte surse, inclusiv o expropriere, în valoare de peste 130.000 de euro.

Legături cu cercuri controversate și simboluri considerate de unii problematice

Un alt aspect care a atras atenția îl reprezintă prezența unei troițe legionare instalate de mai mulți ani pe un teren concesionat de primărie în Buftea. Terenul, aflat în domeniul public și atribuit unei asociații în care era implicată sora primarului, are legături cu simboluri și simbolistică considerate de unii ca fiind problematică. Terenul a fost acordat pentru a susține o troiță legionară, într-un contract de concesiune care prevedea drept de folosință gratuit ascuns de ochii publicului. În 2014, terenul fusese atribuit Asociației „Dumnezeu, Neam și Țară”, iar sora primarului, Margareta Pistol, era vicepreședinte și membru fondator al acestei organizații.

Aceasta atrage enurezarea criticilor care consideră astfel de practici ca fiind o reconfirmare a unor opinii controversate despre asumarea simbolurilor istoriei naționale, dar și despre relațiile dintre adevăratul puternic și elementele simbolice ale trecutului.

În vreme ce controversele legate de cheltuielile ocazionate de evenimente de magnitudine pot fi interpretate ca semne ale unui stil de leadership opulent, rămâne de urmărit dacă astfel de practici vor deveni un model pentru alți reprezentanți publici sau vor genera un curent de scepticism tot mai accentuat din partea cetățenilor. Într-o societate în care transparența și echitatea sunt cerințe fundamentale, astfel de exemple pot avea cu greu un impact pozitiv, mai ales în contextul în care întrebările legate de legitimitate și moralitate persistă.