Pietele metalelor prețioase, în cădere liberă după prăbușirea record din ianuarie

Prețurile argintului au cunoscut o scădere dramatică de 26,3% într-o singură zi pe 30 ianuarie, marcând o prăbușire record care a alarmat investitorii din întreaga lume. Pe lângă argint, aurul a pierdut aproape 9% în aceeași zi. Aceste scăderi continue, care au continuat și la începutul lui februarie, unde ambele metale au căzut cu aproximativ 3,5%, par să fie rezultatul unor ajustări pe piețele de derivate și a lichidărilor forțate.

Eugen Chiracu, director de operațiuni la o companie de import și export de metale prețioase, subliniază că această corecție nu reprezintă un capitol încheiat. „Este mai mult o pauză tehnică într-un trend mai amplu. Scăderile recente au fost alimentate în principal de închideri de poziții speculative și creșteri ale marjelor”, a declarat Chiracu pentru DigiEconomic.

Dinamica piețelor, între volatilitate și stabilitate

Cu toate că fluctuațiile recente au fost alarmante, tendința pe termen lung a metalelor prețioase rămâne optimistă. Argintul, care a crescut cu aproape 250% în ultimele 12 luni, își păstrează statutul de metal volatil, oscilează între rolul de activ investițional și utilizarea industrială. „În fazele de stres, argintul scade rapid, dar în perioadele de expansiune, recuperează și accelerează mai puternic decât aurul”, a explicat Chiracu.

Deși scăderea din ianuarie a fost gravă, cererea pentru argint rămâne ridicată în industrial, cu termene de livrare pentru lingouri care pot ajunge la două-trei luni. Chiracu avertizează că aceste întârzieri confirmă faptul că cererea depășește oferta. „Aceasta creează un prag inferior de preț, ceea ce înseamnă că orice șoc pe ofertă ar putea genera reacții imediate pe piață”, a adăugat specialistul.

Aurul: un activ defensiv în fața crizelor economice

Aurul continuă să joace un rol esențial ca activ defensiv, având o relație strânsă cu băncile centrale, care, în multe cazuri, își reconfigurează rezervele monetare. „Mai multe bănci centrale reduc expunerea pe dolar, înlocuindu-l treptat cu aur. Acest proces oferă aurului un suport structural puternic, chiar și în perioadele de corecție”, susține Chiracu.

În acest climat volatil, investitorii instituționali au început să joace un rol din ce în ce mai important pe piață, lăsându-i pe investitorii de retail într-o poziție marginalizată. „Achizițiile sunt dominate de instituții și bănci centrale, ceea ce subliniază o fază de acumulare mai degrabă decât de distribuție”, a subliniat expertul.

Provocările și oportunitățile vino din 2026

Pe termen lung, evoluția prețurilor pentru argint și aur va depinde de mai mulți factori. Chiracu remarcă: „Direcția dobânzilor reale, puterea dolarului și cererea industrială pentru argint vor modela dinamica pieței.” O politică monetară mai restrictivă și un dolar puternic ar putea prelungi consolidarea prețurilor, în timp ce o scădere a ratelor reale ar putea stimula interesul investițional.

Pentru anul 2026, experiența recentă sugerează că atât aurul, cât și argintul nu vor dispărea de pe scena economică, ci vor continua să se ajusteze. Aurul își menține aura de stabilitate, iar argintul, cu volatilitățile sale caracteristice, poate oferi surprize majore investitorilor dornici să își maximizeze profiturile.