Microsoft, din nou în centrul controversyi privind protecția datelor personale, este acuzată de autoritatea austriacă pentru protecția datelor (DSB) că a instalat ilegal cookie-uri de urmărire pe dispozitivele unui elev utilizând platforma Microsoft 365 Education. Într-un caz care scoate în evidență vulnerabilitățile sistemelor educaționale digitale din Europa, autoritatea austriacă a decis să ia măsuri concrete împotriva companiei americane, în urma unei plângeri depuse de organizația pentru drepturi digitale None of Your Business (noyb). Acest caz a avut implicații majore pentru modul în care tehnologia educațională gestionază datele minorilor și pune sub semnul întrebării responsabilitatea companiilor mari în protejarea dreptului la confidențialitate al elevilor.

Încălcarea legislației europene, tatonând limitele GDPR în educație
Potrivit deciziei DSB, Microsoft a plasat cookie-uri de urmărire pe dispozitivele unei adolescente, fără a solicita și obține consimțământul explicit al acesteia, încălcând astfel prevederile generale ale Regulamentului General pentru Protecția Datelor (GDPR), care impun companiilor să fie transparente și să obțină acordul explicit al utilizatorilor, mai ales în cazul minorilor. În documentația internă a Microsoft, aceste cookie-uri sunt descrise ca fiind folosite pentru analiza comportamentului utilizatorilor, colectarea datelor despre browser și, în unele cazuri, pentru scopuri publicitare. Decizia DSB a indicat clar că utilizarea acestor tehnologii fără acordul părinților sau al elevilor încalcă drepturile fundamentale ale minorilor, și a exigat companiei să întrerupă orice activitate de urmărire în termen de patru săptămâni.

Implicarea autorității austriece a fost una surprinzător de dură, mai ales pentru o companie de dimensiunea Microsoft, acuzată că a făcut “pași în afara cadrului legal european”, și că nu a transparent cu privire la practicile sale de colectare a datelor. De altfel, școala și Ministerul Educației din Austria, care au administrat sistemele educaționale respective, au declarat că nu aveau cunoștință despre aceste mecanisme de urmărire până la intervenția organizației noyB, arătând oarecum o lipsă de control și de transparență în gestionarea acestor tehnologii.

Impactul pandemiei și riscurile pentru educația digitală europeană
Cazul scoate în lumină o problemă mai largă, care a devenit evident pe durata pandemiei de COVID-19, când învățământul a trecut masiv în mediul online. Soluțiile oferite de mari corporații precum Microsoft și Google au fost adoptate rapid, însă fără o evaluare profundă a implicațiilor legale și de protecție a vieții private. Organizația noyB a reclamat încă din 2024 că Microsoft transmite responsabilitatea pentru protecția datelor către școli, fără a clarifica sau a explica în detaliu ce anume se colectează și în ce scop. Mai mult, compania a încercat să paseze responsabilitatea pe răspunderea autorităților și a școlilor, însă această abordare ridică semne de întrebare privind încrederea în tehnologie pentru protejarea minorilor.

Microsoft susține că platforma sa pentru educație respectă toate standardele GDPR și că se află în conformitate cu legislația europeană, însă decizia autorității austriece sugerează altceva. Deși compania anunță că analizează decizia și afirmă că respectă drepturile utilizatorilor, cazul implică un semn serios de alarmă privind modul în care marile corporații gestionază datele minorilor și dacă statul și instituțiile responsabile din Europa își exercită cu adevărat rolul de garant al securității și confidențialității.

Pe fondul acestor investigații și decizii, perspectiva de a reglementa mai riguros modul în care tehnologia digitală este integrată în educație devine evidentă. Într-o epocă în care tehnologia și protecția datelor se interilacă tot mai mult, există o nevoie acută pentru o colaborare mai strânsă între autoritățile de reglementare, școli și companii tech, pentru a evita pe viitor astfel de situații în care drepturile fundamentale ale elevilor să fie puse în pericol. Glisarea către o educație digitală responsabilă, care să asigure atât calitatea învățământului, cât și respectarea drepturilor persoanelor minore, devine nu doar o necesitate legală, ci și morală.