Inteligența artificială a evoluat dintr-o promisiune futuristă în unul dintre cele mai importante instrumente strategice ale momentului. În contextul actual, AI nu mai reprezintă doar o inovație tehnologică, ci un factor decisiv în echilibrele economice, sociale și geopolitice. Controlul asupra datelor, algoritmilor și infrastructurii digitale devine astfel esențial pentru asumarea puterii globale, fiind considerat noul petrol al secolului XXI.

## Geopolitica algoritmilor și rivalitatea mondială pentru dominare digitală

Statele Unite, China și Uniunea Europeană sunt principalele actori în competiția pentru supremația în domeniul inteligenței artificiale. Beijingul și-a definit clar obiectivul de a deveni lider mondial până în 2030, conform Planului de dezvoltare a AI din 2017. În paralel, Washingtonul se bazează pe inovația din sectorul privat și pe măsuri restrictive privind exporturile de tehnologii avansate. În plus, SUA prioritizează formarea resurselor umane în domeniul AI, vizând crearea unei generații pregătite să conducă această revoluție tehnologică.

Europa adoptă o abordare diferită, încercând să își mențină statutul de actor normativ. În 2024, a fost aprobată Convenția-cadru privind inteligența artificială, un pas spre stabilirea unor reguli globale. Totuși, subiectele legate de securitatea națională rămân în afara acestei inițiative, generând fragilitate în cadrul european.

Această competiție globală a transformat AI într-o nouă monedă de putere. Algoritmii influențează sistemele de apărare, supravegherea, economia digitală și sistemele educaționale. Astfel, controlul asupra tehnologiei devine o condiție esențială pentru influența geopolitică.

### Suveranitatea digitală și riscul fragmentării globale în era AI

Conceptul de suveranitate digitală a câștigat teren, explicând dorința statelor de a gestiona independent datele și infrastructura digitală. Dependența de giganți tehnologici din alte țări devine percepută ca o vulnerabilitate strategică majoră.

China preferă un model centralizat, sprijinit de stat, pentru controlul datelor. SUA păstrează un unghi mai liberal, protejând interesele strategice prin reglementări și restricții de export. Europa caută un echilibru între inovație și drepturile omului, dar diferențele de ritm și abordare împiedică o coordonare eficientă.

Țările din Sudul Global rămân adesea consumatori de tehnologie, fiind dependente de soluțiile dezvoltate în Occident. Rusia exploatează dezechilibrul pentru a-și crește influența, oferind pachete tehnologice ieftine și câștigând susținere politică în schimbul accesului la resurse digitale. Fragmentarea infrastructurii și a ecosistemelor digitale poate amplifica aceste riscuri, afectând stabilitatea regională.

### Inteligența artificială militarizată și scenarii posibile în viitorul apropiat

Aplicabilitatea AI în domeniul militar reprezintă o problemă acută. Drone autonome, război cibernetic și sisteme de supraveghere avansate sunt deja în centrul atenției. Lipsa unui cadru internațional clar duce la o cursă nesustenabilă pentru dezvoltarea armamentului digital.

Ambasadorul ucrainean în Japonia, Serghei Korsunskîi, identifică trei scenarii pentru evoluția AI:

– cooperarea internațională, pentru stabilirea unor standarde comune;
– conflictele, caracterizate de fragmentare și rivalități între blocuri;
– hegemonia, dominată de câțiva lideri globali, în special SUA și China, cu o influență imensa în domeniul digital.

Majoritatea experților consideră că the scenariul hegemonic este cel mai probabil pe termen scurt, dar și cel mai riscant, fiind capabil să adâncească decalajele între state și să majoreze tensiunile globale.

## Încheiere

Inteligența artificială continuă să redea harta puterii mondiale, fiind un factor esențial în economia, securitatea și geopolitica actuală. Monitorizarea evoluțiilor și menținerea unei informări continue sunt esențiale pentru adaptare și pentru a înțelege impactul acestei tehnologii asupra relațiilor internaționale.