Judecătorul Cosmin Grossu Sterea contestă în instanță numirea sa în fruntea Tribunalului București, semn al tensiunilor interne din magistratură

O controversă majoră zguduie în aceste zile justiția din România, după ce judecătorul Cosmin Grossu Sterea, recent numit în funcția de președinte al Tribunalului București, a depus o contestație oficială împotriva hotărârii Consiliului de conducere al Curții de Apel București. Decizia de a-l numi pe Sterea în această poziție, susținută inițial de Consiliul Superior al Magistraturii, a stârnit nemulțumiri în rândul magistraților, iar acțiunea recentă poate marca începutul unui proces de reevaluare a structurii conducerii instanței supreme a capitalei.

Efortul judecătorului de a-și valida numirea în fața instanței radicalizează disputa internă din magistratură, unde drama candidaturii și a alegerii liderilor instanțelor a devenit tot mai tensionată. În cadrul contestației depuse, Sterea argumentează, se pare, lipsa experienței manageriale în propunerea sa, fapt care a fost un punct de critică din partea unor colegi judecători, dar și un factor de polemici în cadrul Consiliului de conducere. Nimic nu indică, deocamdată, dacă această acțiune va avea consecințe concrete sau dacă va rămâne doar un demers de opoziție, însă contextualizarea situației arată clar dificultățile din spatele alegerilor administrative din sistemul judiciar românesc.

Numirea lui Cosmin Grossu Sterea în această poziție a fost făcută în urmă cu doar câteva săptămâni, în urma unei decizii a CSM și a hotărârii Consiliului de conducere al CAB, care l-a delegat oficial pe judecător la conducerea Tribunalului București pe data de 21 ianuarie. Sprijinul acordat de CSM a fost considerat, inițial, o mișcare de consolidare a stabilității în instanță, însă opozanții acuza că numirea s-a făcut fără o evaluare a competenței manageriale a candidatului, accentuând tensiuni în rândul conducerii curților.

Un precedent periculos pentru independența judiciară?

Magnitudinea contestării face parte dintr-o serie de semnale de alarmă trasate în ultima vreme de către sectorul justiției, în contextul în care reformele și modificările legislative au polarizat opinia publică și au divizat și magistrații. Problema centrală ridicată de contestatar și, aparent, și de o parte a colegilor din sistem este selecția pentru funcțiile de conducere, considerate extrem de importante pentru buna funcționare a sistemului judiciar.

Criticii susțin că numirea unui judecător fără o experiență managerială demonstrată în fruntea Tribunalului București poate avea efecte negative asupra funcționării eficiente a instanței, precum și asupra percepției publice despre independența sistemului judiciar. În plus, acuzațiile privind procesul transparent și corect al numirii alimentază suspiciunile de influențe politice sau de interese ascunse în deciziile decidenților din sistem.

Reacțiile și următorii pași ai sistemului judiciar

Reprezentanții magistraturii au reacționat cu prudență la acest stadiu, dar îngrijorările legate de interferența politicului în procesul decizional al instanței rămân la front. Marașează cu atât mai mult cu cât, la nivelul instanței supreme, tensiunile pentru controlul asupra conducerii pot avea repercusiuni asupra întregii rețele judiciare din țară.

De partea cealaltă, oficialii Consiliului Superior al Magistraturii au declinat deocamdată comentarii despre acțiunea judecătorului contestatar, însă dezbaterile despre criteriile și transparența procesului de numire de conducere continuă să fie prioritate pentru observatori și partidele politice. În timp ce instanța de contencios decide dacă decizia lui Sterea poate fi suspendată sau anulată, magistrații așteaptă, pe de o parte, clarificări, iar pe de altă parte, un eventual reechilibru în interiorul sistemului.

Tensiunea pare departe de a se calma, iar dacă acțiunea în justiție va avea succes, însemnează probabil o răsturnare de situație care va obliga sistemul judiciar să-și regenereze mecanismele de selecție și să propulseze pentru funcțiile de conducere persoane care să întrunească nu doar experiență tehnică, ci și încredere unanimă. În condițiile în care lupta pentru controlul asupra justiției devine tot mai acerbă, și acest episod ar putea fi doar începutul unui nou ciclu de confruntări interne, cu impact direct asupra credibilității sistemului judiciar românesc.