Media în 2025 în România: o reechilibrare a încrederii și a modului de consum

Anul 2025 aduce o schimbare semnificativă în peisajul media al României, după ani de intens Stare de confuzie și supraexpunere informațională. După perioade marcate de tensiuni politice, campanii online și o activitate digitală în creștere, publicul român pare să fi găsit, în sfârșit, un nou echilibru între sursele tradiționale și cele digitale. Dar unde se îndreaptă, cu adevărat, consumul de media? Studiul cel mai recent despre adoptarea noilor media indică transformări profunde în comportamentul și preferințele românilor.

### Reluarea încrederii în media tradițională

După o perioadă în care internetul și social media dominau scena informării, observăm o revenire semnificativă a încrederii în mass-media convențională. Televiziunea, radioul și presa tipărită recâștigă teren în preferințele publicului, iar încrederea în știrile TV este în ascensiune, chiar dacă tot mai mulți români nu se limitează exclusiv la televiziune pentru a se informa. Această evoluție reflectă o maturizare a relației cu sursele de informație: oamenii caută credibilitate, dar în același timp apreciază comoditatea și rapiditatea digitalului. În același timp, comportamentele de tip „second screen”, în care consumatorii navighează pe telefon sau comentează online în timp ce privesc televizorul, devin tot mai rare, semn că publicul devine mai concentrat și mai selectiv în alegerea momentului de informare.

Rezultatele indică faptul că TV-ul își recapătă statutul de canal principal de informare, fiind perceput ca o sursă de încredere și credibilă, mai ales în cadrul segmentelor de vârstă mai mature, peste 35 de ani. În același timp, tinerii între 18 și 44 de ani continuă să fie atrași de conținutul de pe platformele video-on-demand și podcasturi, ceea ce arată o fragmentare în preferințe, dar și o evoluție treptată către consumul diferențiat de media.

### Declinul platformelor digitale și mutația socialului online

Deși timpul petrecut online nu scade în totalitate, observăm o reducere semnificativă a activităților care dominau în trecut: utilizarea rețelelor sociale, ascultarea muzicii sau citirea știrilor pe platforme digitale. Cei mai mulți români continuă să caute informații care nu sunt strict știri, preferând să se informeze și să plătească online pentru diverse servicii, dar interacțiunile pe rețele precum TikTok, Instagram și Facebook au înregistrat o scădere. Deși Facebook rămâne liderul, cu aproximativ 40% dintre utilizatorii de internet urban, interesul pentru aceste canale se diminuează în favoarea unor alternative mai selecte sau mai funcționale.

Apelează tot mai puțini la social media pentru a se informa, preferând să păstreze legătura cu prietenii și familia sau să consume conținut de divertisment. Această modificare de comportament reflectă o maturizare a utilizării online, în care utilizatorii devin mai critici și mai atenți la scopurile și sursele lor digitale.

### Influenceri și evoluția social commerce

Relația cu influenceri a trecut printr-o transformare: dacă în trecut părea să fie un instrument de marketing extrem de eficient, în 2025 devine mai pasivă, mai puțin implicată și mai conștientă. Deși 55% dintre utilizatori urmează influencerii, interacțiunile au devenit mai degrabă limitate la vizualizare și like-uri, fără o implicare activă sau achiziții directe atât de frecvente precum în trecut. Campaniile cu influenceri continuă să fie eficiente în anumite domenii, precum muzica, moda, gastronomia sau turismul, dar în general, încrederea și memorabilitatea lor scad.

În același timp, social commerce-ul, deși se bazează încă pe funcții precum etichetarea prețurilor sau linkurile rapide, nu mai suscită același entuziasm pentru cumpărături directe, într-un fenomen de așteptare și scepticism în creștere. Comportamentele de shopping online sunt mai prudente, iar utilizatorii preferă să evite deciziile impulsive, preferând să se informeze din alte surse înainte de a face achiziții.

### O nouă percepție asupra virtualului și tehnologiei AI

Interesul pentru Metavers, deși răspândit, rămâne mai degrabă teoretic, doar 63% dintre români fiind interesați de experiențe virtuale. În cazul celor care se implică, preferințele gravitează spre shopping virtual, socializare și concerte online, însă majoritatea percep Metaversul ca fiind un fenomen de viitor, nu o necesitate urgentă.

Utilizarea inteligenței artificiale (AI) s-a consolidat, cu peste 56% dintre utilizatori declarând că folosesc instrumente AI zilnic. Cele mai frecvent utilizate aplicații sunt chat-urile, generarea de imagini și analiza documentelor, semn că utilizatorii capătă o înțelegere pragmatică a tehnologiei. Cu toate acestea, apare și o doză semnificativă de scepticism — aproape jumătate dintre aceștia cred că imaginile create de AI pot induce în eroare, iar o treime percep conținutul generat automat ca fiind fals. Această atitudine indică o maturizare a comportamentului digital, în care încrederea exclusivă în automatizare este înlocuită de o conștientizare a riscurilor.

Pe ansamblu, 2025 pare să fie anul în care consumul media în România devine mai echilibrat, mai critic și mai orientat spre sens. Publicul urban nu abandonează digitalul, dar îl folosește cu prudență, învățând să discernă între sursele de încredere și hype-ul tehnologic. Într-o eră în care informația vine din tot mai multe direcții, românii învață să caute nu doar mai mult conținut, ci și mai multă încredere, sens și siguranță în modul în care consumă și interacționează cu lumea digitală.