Consilierii generali ai Municipiului București au respins, joi, în cadrul unei ședințe plenare, candidatul pentru organizarea Forumului Orașelor 2027, eveniment anual al Uniunii Europene dedicat dezvoltării urbane și politicilor de coeziune. Decizia a venit după ce propunerea de depunere a candidaturii a fost discutată și respinsă cu o majoritate clară din partea Consiliului, în ciuda invitației deschise lansate de Comisia Europeană. În timp ce Bruxelles-ul organizează această manifestare odată la doi ani și alocă fonduri semnificative pentru găzduirea și buna desfășurare a evenimentului, decizia autorităților locale pune în umbră ambițiile Bucureștiului de a-și revela și valorifica potențialul în fața partenerilor europeni.

Ce presupunea implicarea Bucureștiului în organizarea Forumului Orașelor 2027

În cazul în care candidatul bucureștean ar fi fost acceptat, orașul avea obligația să asigure o infrastructură adecvată pentru aproximativ 800 de participanți, reprezentând oficiali, experți în domeniul urbanismului, factori de decizie și practicieni din întreaga Europă. Spațiul de desfășurare trebuia să fie unul central, bine conectat prin mijloace moderne de transport în comun, dar și flexibil pentru diferite formate de evenimente, fiind pregătit pentru eventuale sesiuni hibride, adaptate noii realități post-pandemice.

Pe lângă infrastructură, Bucureștiul ar fi trebuit să-și și asume o contribuție financiară parțială, care să completeze fondurile alocate de Bruxelles. În acest sens, evenimentul a reprezentat o oportunitate excelentă pentru a evidenția caracteristicile speciale ale Capitalei, pentru a promova realizările și aspirațiile în domeniul dezvoltării urbane, și totodată pentru a crea relații strategice cu factorii decizionali și stakeholderii europeni. Potențialul de a atrage atenția asupra orașului, de a-și amplifica vizibilitatea pe scena europeană și de a contribui la consolidarea rețelelor de colaborare, au fost argumente de bază în apelul lansat de Comisia Europeană, care a invitat toate orașele interesate să își depună candidatura.

Motivul respingerii și perspectivele pentru București

Chiar dacă oficial, propunerea de candidatură nu a trecut de votul consilierilor generali, decizia vine într-un moment în care Bucureștiul caută să-și redefinească prioritățile strategice. Dezbaterile asupra proiectului au evidențiat diversitatea opiniilor și, uneori, rezistența față de asumarea unor angajamente financiare mai mari, chiar și pentru evenimente cu o vizibilitate europeană.

Pentru oraș, înscrierea în circuitul acestor evenimente europene reprezintă, în continuare, o oportunitate valorificabilă. De exemplu, evenimente precum Forumul Orașelor permit un schimb de experiență cu alte capitale și urbanisme inovatoare din Uniunea Europeană, sprijinit de fonduri și inițiative comunitare. În plus, pentru București, în special în contextul unei prioritizări recente a dezvoltării durabile și a infrastructurii inteligente, o astfel de platformă ar fi reprezentat un catalizator pentru reforme și investiții.

Pe termen mediu și lung, rămâne de văzut dacă autoritățile locale vor redirecționa eforturile și resursele către alte inițiative similare, sau dacă în următoarele ediții ale evenimentului România va fi mai bine reprezentată, poate chiar cu un alt oraș în rol de gazdă. În orice caz, planurile și aspirațiile capitalei și ale celorlalte orașe românești de a deveni centre de dezbatere ale Uniunii Europene trebuie să țină cont de lecțiile și obstacolele din trecut, pentru a se poziționa mai bine în rândul urbanilor europeni vizionari.

În final, decizia Consiliului General ar putea fi interpretată mai mult ca un semnal al nevoii de ajustare a strategiei de promovare și de gestionare a resurselor publice în domeniul dezvoltării urbane, iar Bucureștiul rămâne, precum alte orașe din Europa, în așteptarea oportunităților viitoare de a-și demonstra vitalitatea și capacitatea de a administra proiecte de interes european.