Comisia Europeană a propus ca o parte dintr-un împrumut de 140 de miliarde de euro, destinat Ucrainei, din fondurile ruseşti blocate de UE și G7 să fie folosită de guvernul ucrainean pentru achiziționarea de arme și muniție. Documentul consultat de agențiile AFP și Reuters și transmis statelor membre înaintea summitului european din octombrie, prezintă un mecanism pentru acest plan, susținut anterior de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, dar cu unele rezerve din partea unor state membre, din cauza riscurilor legate de confiscarea activelor suverane ale unei țări externe.

Propunerea prevede ca împrumutul să fie divizat în două părți: prima pentru dezvoltarea industriei de apărare din Ucraina și pentru achiziția de echipamente militare din uniunea europeană, iar cea de a doua pentru achiziții din afara UE și pentru sprijinirea bugetului ucrainean. Mai multe state membre, inclusiv Franța, cu o industrie de apărare puternică, doresc ca fondurile pentru Kiev să fie folosite prioritar pentru echipamente militare europene.

După invazia Rusiei în Ucraina, blocul comunitar și G7 au înghețat active rusești de aproximativ 300 de miliarde de euro, dintre care UE a reținut aproximativ 200 de miliarde, în principal din rezervele Băncii Centrale ruse, depozitate în Belgia sub formă de titluri și numerar. Gestionarea acestor fonduri se face printr-o casă de compensare europeană, Euroclear, care le achită la scadență sau le poate converti în lichidități.

Ideea presupune ca UE să utilizeze aceste lichidități pentru a finanța împrumutul de 140 de miliarde de euro pentru Ucraina, care va fi rambursat doar dacă Rusia plătește “reparații de război”. Până atunci, activele rusești ar urma să fie înlocuite cu obligațiuni garantate de statele UE. Comisia subliniază că nu vorbim de o confiscare a activelor rusești, ci de o schemă pentru a evita reacții negative pe piețele financiare și destabilizarea monedei euro. Totuși, unele state, în special Belgia, unde se află Euroclear, sunt reticente din cauza posibilei încălcări a dreptului internațional, fiind greu de crezut că Rusia, sub conducerea lui Vladimir Putin, va accepta vreodată plata unor “reparații de război”.

Rusia a catalogat această idee ca fiind „iluzorie” și a avertizat că va reacționa dur dacă va fi pusă în practică, iar purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe a întrebat retoric: „Despre ce fel de plăți pentru reparații vorbește Ursula von der Leyen?”, amintind că doar învinșii în războaie plătesc reparații.



Sursa articol