Comisia Europeană reacționează la decizia CCR privind pensiile speciale

Comisia Europeană a luat act de decizia Curții Constituționale a României legată de pensiile speciale pentru magistrați, a declarat un purtător de cuvânt al instituției, într-un răspuns pentru Digi24.ro. În acest context, oficialii europeni subliniază că analizează cererea României pentru a salvaguarda o sumă de 231 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Decizia crucială a CCR, care a constatat constituționalitatea sistemului de pensii speciale, nemulțumește Bruxelles-ul, având în vedere că reforma acestor pensii era așteptată ca parte a îndeplinirii jaloanelor asumate de România. „Reforma pensiilor speciale era un jalon asumat, iar în prezent evaluăm informațiile trimise de autoritățile române”, a explicat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

Implicarea României în continuarea reformelor

După pronunțarea CCR, Dragoș Pîslaru, ministrul Muncii, a precizat că autoritățile române dispune de dovezi care atestă îndeplinirea reformei și că intenționează să le prezinte Comisiei Europene. „Este esențial să demonstrăm că am respectat angajamentele asumate”, a afirmat Pîslaru.

Cu toate acestea, întrebările persistă. Analizând întârzierea în implementarea reformei, oficialii de la Bruxelles se întreabă dacă România va reuși să recupereze cele 231 de milioane de euro. Această sumă fusese suspendată în mai 2025, iar termenul pentru corectarea deficiențelor era stabilit pentru 28 noiembrie 2025.

Reprezentanții Comisiei nu vor oferi comentarii privind evaluările în curs, motivând că procesul de analiză este încă în desfășurare.

Riscuri și provocări pentru România

Întârzierile repetate în implementarea reformilor sunt o sursă de îngrijorare pentru România, mai ales în contextul presiunilor externe. „Ceea ce vă pot spune este că vom face toate eforturile diplomatice necesare pentru a demonstra că reforma a fost îndeplinită”, a declarat Pîslaru.

Impactul acestor întârzieri poate fi resimțit nu doar în plan economic, dar și în ceea ce privește credibilitatea României în fața partenerilor europeni. Negocierile vor necesita o abordare delicată, dat fiind că decalajele pot afecta fondurile viitoare alocate țării.

Oficiali din diferite domenii analizează acum soluții pentru a relua discuțiile cu Comisia Europeană. „Vom continua să căutăm modalități pentru a ne îndeplini angajamentele, chiar și în fața obstacolelor din trecut”, a subliniat Pîslaru.

Rămâne de văzut cum va reacționa Comisia la noile dovezi care vor fi prezentate. În acest moment, România se află pe un teren sensibil, iar viitorul celor 231 de milioane de euro depinde de capacitatea autorităților de a demonstra progrese reale.

Cu o atenție internațională îndreptată asupra României, eforturile de reformă și adaptare la standardele Uniunii Europene continuă să fie o prioritate. Următorii pași vor contura nu doar relațiile actuale cu partenerii europeni, ci și perspectiva de dezvoltare a țării pe termen lung.