Comisia Europeană revendică libertatea de exprimare în fața criticilor privind cenzura digitală

Într-un climat tensionat marcat de acuzațiile de cenzură și controverse asupra moderării conținutului online, reprezentanții Uniunii Europene își reafirmă angajamentul față de libertatea de exprimare. Thomas Regnier, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru probleme de dezinformare, a făcut recent declarații clare în favoarea susținerii dreptului fundamental la libertatea de exprimare, contrazicând astfel criticile din spațiul public și din mediul digital.

Europa, solidară cu libertatea de exprimare: “Poziție clară și fermă”

În cadrul unei conferințe media, Regnier a afirmat că Uniunea Europeană susține în mod deplin dreptul cetățenilor de a-și exprima opiniile, și a precizat că această poziție este similară cu cea a “omologilor americani”. “Europa nu va face compromisuri în privința libertății de exprimare. Este un pilon fundamental al democrației noastre și nu va fi sacrificat din motive de securitate sau ordine publică”, a declarat oficialul comunitar.

Această poziție vine într-un moment în care tot mai des se ridică întrebări privind modul în care platformele digitale, precum Facebook sau alte rețele sociale, gestionează conținutul și dacă măsurile de moderare ar putea aluneca spre cenzură. În ultimele luni, mai multe grupări și experți au criticat politicile de moderare ale companiilor tech, considerându-le restrictive și uneori arbitrare.

Acuzații de cenzură, respinse categoric: “Complete absurde și nefondate”

Regnier a subliniat însă că însăși platforma Meta – deținătoarea Facebook și Instagram – a participat activ în combaterea dezinformării, luând măsuri concrete pentru eliminarea conținutului nociv. El a adus ca exemple cifre concrete, afirmând: “Meta a luat măsuri pentru reducerea propagării de informații false, eliminând peste 24,5 milioane de conținuturi considerate dăunătoare doar în ultimele luni”. Oficialul european a adăugat că asemenea măsuri sunt necesare pentru păstrarea unui spațiu digital sigur și responsabil, fără a încălca însă libertatea de exprimare.

“Orice acuzație de cenzură complet absurde și nefondate. Cenzura înseamnă eliminarea intenționată a tuturor opiniilor, lucru pe care noi nu îl susținem și împotriva căruia nu luptăm”, a explicat Regnier. În opinia sa, echilibrul între restricționarea dezinformării și respectarea libertății de exprimare trebuie menținut cu maximumă responsabilitate, odată ce orice platformă are rolul de a proteja utilizatorii de conținut dăunător.

Contextul din fața unor noi reglementări europene

Declarațiile oficialului european vin într-un moment de intensă dezbatere asupra viitoarelor reglementări din domeniul digital, precum Digital Services Act și Digital Markets Act, ce urmăresc clarificarea responsabilităților platformelor online. Deși aceste măsuri încearcă să reglementeze moderarea conținutului, mulți critici afirmă că riscă astfel să suprima opinii divergente și să restricționeze libertatea de exprimare în numele luptei împotriva dezinformării.

Reprezentanții CE accentuează, totuși, că aceste inițiative urmăresc tocmai stabilirea unui echilibru echitabil și transparent între libertatea de exprimare și protecția publicului de conținut care poate dăuna sănătății mentale sau securității publice.

Perspective și provocări viitoare

Deși pozițiile oficialilor europeni rămân ferme, controversa asupra modului în care platformele online gestionează libertatea de exprimare nu pare să se estompeze. În timp ce Uniunea Europeană continuă să promoveze politici ce vizează responsabilizarea companiilor digitale, rămâne de văzut cât de bine vor reuși acestea să aplice principiile enunțate fără a intra în conflict cu libertățile fundamentale.

Pentru moment, declarațiile lui Regnier pun accent pe faptul că UE păstrează un discurs clar: libertatea de exprimare trebuie protejată, dar în același timp trebuie găsit un echilibru pentru a lupta împotriva dezinformării, fără a amenința dreptul fiecărui cetățean la opinie. Perspectivele pentru următoarele luni indică o continuare a dialogului intens între autorități, platforme și societatea civilă, în căutarea unui compromis echitabil.